ACTA (Anti-Counterfeiting Trade Agreement) vizează armonizarea standardelor internaţionale privind protejarea drepturilor de autor în domeniul muzical, cinematografic, farmaceutic, al modei şi în alte domenii care cad frecvent victimă pirateriei intelectuale. Documentul vizează, de asemenea, pirateria online de filme şi muzică.
Cu alte cuvinte, ACTA propune o modificare esenţială a legislaţiei internaţionale: providerii pot pătrunde în interiorul calculatorului unui utilizator, printr-un script instalat obligatoriu, şi să raporteze ce produs a fost piratat fără a fi nevoie de obţinerea unui mandat judecătoresc. Dacă vezi un film piratat, un studio de filme este sesizat şi te poate pedepsi imediat. Ţările ACTA sunt de acord să permită acestei poliţii a Internetului să-ţi fie blocat automat IP-ul, să fie retrase domeniile site-urilor pirat sau să ţi se impună plata unor despăgubiri. Prin acest tratat, un utilizator poate fi plecat de acasă iar "Poliţia Internetului" îi poate căuta în fişierele din calculator. Această prevedere naşte cele mai multe contestări.

Reprezentanţi ai 22 de state membre ale Uniunii Europene, printre care şi România, au semnat ACTA. Din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, acest acord încă nu a fost semnat de Cipru, Estonia, Slovacia, Germania şi Olanda.
<iframe width="640" height="360" src="http://www.youtube.com/embed/N8Xg_C2YmG0" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>
În avanposturile ACTA s-au aflat Japonia şi Coreea de Sud, ţări care au urmărit să-şi protejeze progresele uriaşe în tehnologie. E un acord de care nu s-a ştiut mare lucru până săptămâna trecută şi, în jurul lui, s-au creat teorii ale conspiraţiei şi interpretări populiste.

"Cea mai banală descriere a ACTA e probabil vorba cu drumul spre iad şi bunele intenţii. Fundamental e ok să se încerce limitarea furtului de proprietate intelectuală, să se limiteze pirateria şi producătorii de conţinut să fie răsplătiţi aşa cum se cuvine pentru munca lor. Însă aşa cum am mai spus şi repet, internetul nu e o media, e un mediu de comunicare. A încerca să reglementezi totul în această arie nu poate să ducă decât la abuzuri, mai ales în ţări mai puţin consolidate din punct de vedere al instituţiilor democratice. Aşa cum nu poţi reglementa conţinutul convorbirilor telefonice de exemplu. În ritmul acesta o să ajungem să plătim copywrite autorului piesei pe care o fredonăm dimineaţa la duş. Cu toate acestea e nevoie de reglementări clare în domeniu, furtul de content online fiind extrem de răspândit. Ce nu e însă deloc ok e modul în care România a aderat, discret, la acest document. Din fericire nu e prea târziu ca lucrurile să se îndrepte. Mai există ratificarea în Parlamentul European apoi cea de la Bucureşti. E suficient timp pentru o dezbatere constructivă pe această temă," potrivit lui Dragoş Stanca, şeful Q2M.
Acordul trebuie să fie ratificat de Parlamentul European, care îl va dezbate în iunie. ACTA împărtăşeşte o serie de asemănări cu extrem de controversata şi dezbătuta lege Stop Online Piracy Act (SOPA) din SUA, unde membrii Congresului au amânat votul după ce Wikipedia şi Google au protestat timp de o zi prin blocarea accesului la conţinuturile lor.
<iframe width="640" height="360" src="http://www.youtube.com/embed/citzRjwk-sQ" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>