Laurențiu Dinu, country manager, Accreo România: "Erorile sunt sistemice sau sunt cazuri izolate?"

Principala problemă o reprezintă segmentul de implementare a contractelor finanțate prin intermediul POR, Axa 2- Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport.

Prin intermediul acestui instrument finanțăm construirea de drumuri de importanță locală și regională, principalii responsabili pentru implementarea corectă a contractelor fiind beneficiarii, în aceste cazuri autoritățile publice locale.

Problemele identificate de auditorii Comisiei Europene vizează modalitatea de desfășurare a procedurilor de achiziții publice, problemele vizând printre altele perioada insuficientă de publicare a anunțurilor de participare, timpul insuficient pentru pregătirea ofertelor etc.

Marea întrebare care se pune în acest moment este, în primul rând, dacă aceste erori sunt sistematice sau dacă reprezintă doar cazuri izolate. În ipoteza în care erorile sunt sistematice vom avea o problema esențială pentru ca va fi necesară suspendarea plăților pentru întregul domeniu în care eroarea a fost constatată, până la remedierea acesteia.

Aceasta este prin urmare ipoteza care trebuie testată în continuare de Comisia Europeană și există o posibilitate reală ca această problemă să nu fie una izolată.

Într-o astfel de eventualitate, va trebuie să gândim o soluție structurală care să rezolve această problemă. Prin urmare va trebui considerat foarte serios rolul instituțiilor care gestionează sistemul achizițiilor publice în România și relația lor cu Autoritățile de Management pe de o parte și cu cele de control (audit).

Ar putea fi necesară chiar o abordare radical diferită de ceea ce avem în prezent. Pe de altă parte va trebui să considerăm foarte serios rolul autorității de audit și să orientăm activitatea acesteia de la o abordare pur administrativă către una calitativă bazată pe analiza de risc.

Sistemul achizițiilor publice nu este problematic doar în România. Chiar state membre din UE-15 sunt subiecți obișnuiți ai procedurilor Comisiei.

Diferența fundamentală este că în cazul României instituțiile care gestionează sistemul de achiziții publice prezintă risc de vulnerabilitate, de maniera sistematică.

Despre corecții financiare

Conform reglementărilor relevante în materie, corecțiile financiare pot varia între 5% și 100% în funcție de gravitatea problemei.

Ar fi foarte util însă ca aceste semnale primite din partea Comisiei Europene să fie tratate cu seriozitate din punct de vedere tehnic și nu politic, pentru a limita riscul corecțiilor financiare.

De asemenea, România trebuie să considere această problemă de maniera prospectivă și să-și consolideze capacitatea de reacție în materie de sisteme de management precum și structurile de contencios comunitar.

Fără centralizare

România trebuie să schimbe radical abordarea în materia absorbției fondurilor europene. Experiența unor state membre precum Irlanda sau Polonia este foarte utilă în această privință.

Responsabilitatea trebuie descentralizată iar nivelul local consolidat. La noi abordarea centralizată pare a-și demonstra limitele. Rolul autorităților de management centrale ar putea fi acela de a gestiona flexibil alocările, în timp ce fluxul de proiecte trebuie să vină dinspre teritoriu și structurile regionale.

În România, la acest moment, presiunea maximă este asupra Autorităților de Management chiar și în contextul în care problemele sunt în procesul de implementare.

O astfel de abordare este contraproductivă. Atenție la proiectele depuse de marile companii în cadrul POS CCE! Acolo am reușit deja să contractăm fondurile alocate pentru proiecte de investiții ale companiilor mari pentru toata perspectiva financiară curentă.

Aceasta demonstrează că și în acest caz competiția constructivă este o rețetă mult mai bună decât limitarea administrativă a finanțărilor.

De asemenea, pe componenta de audit România are nevoie de expertiză competitivă, la nivelul pieței globale. Aceasta este singura soluție de a dialoga constructiv cu structurile europene și de a avea o imagine corectă asupra utilizării fondurilor publice.

Ce ne-a spus Comisia?

Mesajul Bruxelles-ului este foarte clar: există concurență pentru resurse, iar în acest caz costurile țin de îndeplinirea criteriilor administrative.

Fără a fi competitiv în adresarea constrângerilor tari ale legislației comunitare, accesul la aceste resurse este sever limitat.

Ca și actorii din piața românească, Bruxelles-ul așteaptă leadership de la autorităile românești.

Ce riscăm

În cazul în care există suficiente dovezi că erorile sunt sistematice, Comisia poate decide suspendarea sau întreruperea plăților pentru instrumentele sau POS respective.

În acest caz este nevoie de capacitate de răspuns imediată (există un timp limitat – 60 de zile de la primirea raportului în limba romînă pentru a corecta eroarea).

În caz contrar riscăm întreruperea plăților până la rezolvarea problemelor.  O potențială soluție într-o astfel de situația este crearea unui fond tampon care să susțină continuarea programului din resurse naționale până la rezolvarea problemei.

Într-un astfel de caz scuza lipsei de resurse din cauza constrângerilor bugetare nu este una reală din moment ce aceste proiecte sunt proiecte de investiții, iar FMI s-a arătat deschis la negocieri și flexibil în materia marjei de deficit în contextul alocării resurselor către proiecte de investiții.

Pe de altă parte, este necesară crearea unui flux de proiecte alternative care să vină de la nivel local și care să poată primi imediat fondurile care devin disponibile pentru a evita riscul dezangajării automate.

Nu în ultimul rând aceste lecții trebuie considerate utile pentru structurarea mecanismelor instituționale de absorbție în viitoarea perspectivă financiară.

Ilyes Szabolcs, executive manager, Regioconsult: "Ne putem aștepta la măsuri similiare și pentru alte programe operaționale"

UE face audituri permanente la instituțiile naționale, și pe baza acestor raporturi sunt luate deciziile. S-a mai întâmplat în 2007, în cazul programului SAPARD să fie sistată plata fondurilor, dar problema s-a remediat până la urmă.

Comisia Europeană are dreptul să impună penalități și să ceară remedierea chiar și reluarea unor proiecte pe baza acestui raport.

Sistemul de achiziții publice este unul defectuos în România și din acest motiv foarte multe contracte sunt atribuite la prețuri nerealiste.

Din acest motiv consider ca « Standardele de cost » impuse de Ministerul Transporturilor cu unele îmbunătățiri pot să ne aducă plusuri privind utilizarea fondurilor pe infrastructură.

Însă sistemul haotic și netransparent al licitațiilor ne pune foarte multe probleme.

Mesajul Bruxelles-ului este clar: utilizarea fondurilor UE trebuie să fie transparentă, vizibilă și cu folos!

Cred că ne putem aștepta și în cazul altor programe operaționale la astfel de măsuri, deoarece sunt foarte multe nereguli, foarte multe interpretări greșite, iar autoritățile au dovedit că nu au capacitate de management. Comisia Europeană a suspendat plățile pentru reabilitarea drumurilor județene. Răzvan Murgeanu: "Autoritățile de control nu și-au făcut bine treaba"