Complexul Energetic Oltenia discută cu Fondul Proprietatea şi cu importante instituţii bancare din România, bănci comerciale, dar şi cu instituţii bancare europene pentru a securiza împrumuturi care să susţină contribuţia proprie la efortul de restructurare, potrivit unui comunicat transmis vineri de producătorul de energie, citat de Agerpres.

Guvernul României discută cu reprezentanţii Comisiei Europene modul în care propunerile incluse în Planul de Restructurare şi Decarbonare (PRD-CEO) al CE Oltenia pot fi adaptate pentru a răspunde recomandărilor făcute de Comisie la începutul lunii februarie, luând în considerare contextul energetic naţional şi nevoia ca acest complex să îşi continue activitatea, au amintit reprezentanţii companiei.

“Declanşarea procedurii de investigaţie la nivelul Comisiei Europene este o etapă în procesul de analiză a Planului de Restructurare a CE Oltenia trimis de România. Comisia Europeană a semnalat câteva capitole din aplicaţia pentru ajutor de stat unde este încă nevoie de ajustări. În unele cazuri, Ministerul Energiei împreună cu CE Oltenia au luat deja măsuri menite să răspundă acestor solicitări. Pentru situaţiile cu un grad ridicat de complexitate, se lucrează la identificarea şi adaptarea unor soluţii, în consultare cu Comisia Europeană”, se precizează în comunicat.

CE Oltenia a demarat dialogul instituții bancare din România și din Europa

În cadrul procesului de notificare a ajutorului de stat pentru restructurare în favoarea CE Oltenia, precum şi în etapele de clarificare aferente, a fost inclusă posibilitatea de a fi încheiate contracte bilaterale de vânzare de energie electrică pe termen lung (PPA) de către companie, cu condiţia ca acest lucru să fie permis de legislaţia în vigoare. În acest sens, compania a prezentat un plan de acţiune care să conducă la încheierea de contracte tip PPA cu consumatori şi furnizori, în paralel cu procesul de armonizare a legislaţiei naţionale la directivele europene.

“CE Oltenia a demarat dialogul cu importante instituţii bancare din România, bănci comerciale, dar şi cu instituţii bancare europene pentru a securiza împrumuturi care să susţină contribuţia proprie a CE Oltenia la efortul de restructurare. De asemenea, au loc discuţii cu reprezentanţii Fondului Proprietatea, acţionar minoritar cu o cotă de 21,5%”, spune compania.

CE Oltenia precizează că preţul certificatelor de CO2 aproape s-a dublat, de la 22 de euro/certificat, cât era la momentul întocmirii Planului de restructurare. Restabilirea viabilităţii se va atinge începând cu anul 2026, în principal ca urmare a punerii în funcţiune a centralelor pe bază de gaze naturale.

“Dialogul deschis cu Comisia Europeană va continua. CE Oltenia şi toţi actorii implicaţi în acest demers furnizează deja propuneri şi soluţii pentru clarificarea tuturor întrebărilor Comisiei în vederea definitivării şi aprobării cât mai rapide a Planului de Restructurare. Complexul Energetic Oltenia este o companie strategică a sistemului energetic naţional şi un producător de care România are nevoie pe termen scurt, mediu şi lung. CEO deţine o cotă de piaţă de aproximativ 20%, având un rol crucial în asigurarea continuităţii în alimentarea cu energie electrică a României. Din acest motiv sunt necesare dezvoltarea şi modernizarea capacităţilor de producţie şi accesul la resurse noi, mai puţin poluante, necesare pentru a-şi putea continua activitatea în condiţii optime şi cu respectarea normelor de mediu existente”, se mai arată în comunicat.

Planul de restructurare ar urma să fie aprobat la finele lunii aprilie

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a declarat vineri, pentru Agerpres, că autorităţile române se aşteaptă ca oficialii de la Bruxelles să aprobe până la finalul lunii aprilie planul de restructurare a Complexului Energetic Oltenia, astfel încât compania să plătească fără penalităţi certificatele de emisii aferente anului trecut.

El va merge la Bruxelles la începutul săptămânii viitoare pentru a discuta cu reprezentanţii Comisiei Europene pe această temă.

Capacitatea de producţie a Complexului Energetic Oltenia nu se va schimba în mod semnificativ în urma restructurării, arată Comisia Europeană în scrisoarea prin care motivează de ce a început investigaţia aprofundată cu privire la ajutorul de stat pe care îl solicită România prin planul de restructurare a producătorului de energie.

România a notificat un ajutor de restructurare în valoare de 1,33 miliarde de euro, care constă într-un ajutor pentru salvare în valoare de 0,25 miliarde de euro deja acordat, un împrumut suplimentar garantat de stat de 0,31 miliarde de euro şi o subvenţie de stat în valoare de 0,77 miliarde de euro. În plus, se preconizează obţinerea unui ajutor de stat suplimentar în valoare de 711 milioane de euro din Fondul pentru modernizare, se arată în documentul menţionat.

“Referitor la reducerea capacităţii de producţie a societăţii CE Oltenia (prin închiderea unităţilor de ardere a lignitului) cu 1.605 MW până la sfârşitul anului 2025 şi la închiderea minelor de lignit, pierderile astfel înregistrate în capacitatea totală de producţie a societăţii CE Oltenia vor fi compensate în mare măsură prin instalarea noilor centrale fotovoltaice şi hidroelectrice (119 MW până la sfârşitul anului 2025), precum şi a unităţilor alimentate cu gaz (1.325 MW începând din 2026). Prin urmare, capacitatea totală de producţie a societăţii CE Oltenia nu se va schimba în mod semnificativ”, au subliniat oficialii CE.

Lignitul rămâne principala sursă de producere a energiei

Potrivit scrisorii, CE Oltenia arată că până în 2022 singura sursă de producere a energiei electrice va fi lignitul. În 2022 şi 2023 societatea va adăuga treptat alte surse de producere de energie, cum ar fi energia fotovoltaică şi energia hidroelectrică, însă scăderea reală a vânzărilor de energie obţinută pe baza lignitului este prevăzută să aibă loc abia începând din 2026, când vor fi instalate două unităţi alimentate cu gaz natural la SE Turceni şi la SE Işalniţa. Începând cu 2026, structura energiei produse va fi: 41% energie din lignit, 53% din gaz şi restul din surse fotovoltaice şi hidroelectrice.

Comisia mai arată că veniturile pe care le preconizează compania sunt incerte, pentru că se bazează pe o modificare a legislaţiei care, la rândul ei, nu a primit aprobare de la Bruxelles.

“Cu toate acestea, în conformitate cu planul de restructurare prezentat de autorităţile române, se pare că din pretinsele contribuţiile proprii de 1,5 miliarde EUR, cel mult 200 de milioane EUR ar putea fi reale şi efective (astfel cum se menţionează în considerentul 19). În ceea ce priveşte restul, România se bazează numai pe veniturile preconizate din vânzările de energie electrică pe pieţele centralizate ale OPCOM în perioada 2021-2025, care nu sunt nici reale, nici efective. De exemplu, veniturile preconizate pentru 2021 se ridică la 569,2 milioane EUR, din care doar 200 de milioane EUR ar putea fi reale şi efective.

Cu toate acestea, nu există angajamente ferme pentru 2022, 2023, 2024 şi 2025. Durata maximă actuală a contractelor de vânzare încheiate pe pieţele centralizate OPCOM este de numai 1,5 ani. Deşi România a indicat că se află în desfăşurare un demers de modificare a legislaţiei sale pentru a le permite actorilor de pe pieţele OPCOM să încheie contracte pe o perioadă mai lungă, compatibilitatea unor astfel de modificări cu legislaţia Uniunii în domeniul aprovizionării cu energie electrică nu a fost încă evaluată”, se arată în documentul CE.

CE Oltenia va contribui pentru restructurare cu 1,5 miliarde de euro

În plus, România admite că este posibil ca aceste modificări să nu conducă neapărat la rezultatele dorite ale duratei crescute a contractelor de vânzare a energiei electrice încheiate pe pieţele centralizate OPCOM.

“De asemenea, România se bazează pe posibila încheiere a unor acorduri bilaterale de achiziţie de energie electrică, care fac în prezent obiectul unor discuţii cu utilizatorii mari consumatori de energie. România se aşteaptă ca astfel de contracte să genereze venituri de 150 de milioane EUR pe parcursul perioadei de restructurare, după intrarea în vigoare a acelor modificări ale legislaţiei care vor permite încheierea unor astfel de contracte.

Cu toate acestea, România nu prezintă nicio dovadă care să confirme existenţa unor documente contractuale ferme şi finale, care ar urma să asigure finanţarea efectivă a planului de restructurare.

Dimpotrivă, CE Oltenia se aşteaptă ca semnarea listei termenilor şi condiţiilor de principiu cu potenţialii clienţi să aibă loc abia în prima jumătate a anului 2021, iar acordurile bilaterale de achiziţie de energie electrică să se încheie după martie 2021 pentru capacităţile existente şi începând cu 2022 pentru capacităţile noi. Prin urmare, condiţiile care să permită previzibilitatea veniturilor din vânzări cu un grad sporit de certitudine pe durata planului de restructurare nu sunt stabilite în mod ferm şi convenite de respectivii cumpărători pe termen lung”, continuă oficialii CE.

În plus, la fel ca în cazul contractelor pe pieţele centralizate OPCOM, modificările legislative necesare pentru încheierea unor astfel de acorduri bilaterale de achiziţie de energie electrică nu sunt încă în vigoare.

Din cele 3,5 miliarde de euro din resursele financiare necesare pentru acoperirea costurilor de restructurare preconizate a fi suportate în perioada de restructurare de cinci ani, CE Oltenia va contribui cu 1,5 miliarde de euro din fonduri proprii, în timp ce restul de 1,33 miliarde de euro va proveni de la bugetul de stat, iar 0,711 miliarde de euro – din Fondul pentru modernizare.

“Prin acordarea accesului la finanţarea pe care CE Oltenia nu ar fi obţinut-o în condiţiile pieţei, măsurile sunt, prin urmare, de natură să permită societăţii CE Oltenia să rămână pe piaţă şi să îşi îmbunătăţească poziţia concurenţială pe piaţa internă. Prin urmare, măsurile denaturează sau ameninţă să denatureze concurenţa şi afectează schimburile comerciale dintre statele membre”, precizează oficialii europeni.

În acest stadiu, este puţin probabil ca ajutorul de restructurare planificat în vederea sprijinirii planului de restructurare prezentat să îndeplinească criteriile de compatibilitate prevăzute în Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea şi restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate, se mai arată în documentul Comisiei Europene.

În plus, pe baza informaţiilor prezentate de România, niciun investitor sau creditor de pe piaţă nu susţine planul în această etapă.

În acest stadiu, Comisia are îndoieli cu privire la faptul că planul de restructurare propus are o durată corespunzătoare şi ar conduce la restabilirea viabilităţii societăţii CE Oltenia la sfârşitul perioadei de restructurare, deoarece nu este evident că CE Oltenia va obţine o rentabilitate suficientă şi că va putea rămâne pe piaţă fără ajutor suplimentar.