«Grija României față de problemele Atenei este legată, pe de o parte, de  expunerea mare prin prezența importantă a băncilor grecești în țara noastră. Însă, cel mai mare pericol pentru România ar fi o reînghețare a piețelor financiare, care s-ar putea produce nu numai din cauza prăbușirii depline a Greciei, ci și printr-un cumul de evenimente, cum ar fi o evoluție tot mai precară a guvernării în Italia.
În acest caz, am avea mari probleme cu deficitul financiar, dar și cu refinanțarea datoriei publice și private», a precizat, pentru Capital, profesorul în economie Daniel Dăianu, fost ministru de finanțe. Acesta spune că cea mai mare parte a datoriei externe a României aparține mediului privat și că o reducere a expunerii grupurilor bancare pe România, adică dacă acestea nu numai că nu vor acorda noi credite, dar nici nu vor mai reînnoi liniile de finanțare existente, ar avea efecte asupra bugetului public și al economiei, în general.
Fondurile UE, o armă împotriva contaminării sistemului bancar
„Absorbția fondurilor europene ne ajută să reducem din efectele negative pe care le poate provoca consolidarea fiscală în perioadă de stagnare economică. Fiindcă dacă vom încerca să reducem deficitul bugetar la 2% în 2012, dacă nu avem forță de contracarare, reintrăm în recesiune“, spune Dăianu. De aceea, el propune ca România să înainteze Comisiei Europene, spre aproba­re, un proiect prin care să poată utiliza, la ne­voie, fondurile UE, dacă se întâmplă ceva cu sectorul bancar, cu sucursalele băncilor elene de la noi.
„Adică statul să poată interveni utilizând fondurile europene. Justificarea este simplă: stabilitatea financiară a țării poate fi periclitată de situația băncilor care nu sunt deținute de statul român și trebuie să ne protejăm“, argumentează Daniel Dăianu. În replică, Leonard Orban, ministrul afacerilor europene, ne-a precizat că, în acest moment, banii comunitari nu pot fi astfel utilizați decât dacă există o propunere a Comisiei, care trebuie aprobată de Consiliul European. O altă soluție enumerată de Dăianu pentru a diminua efectele negative ale unei posibile înghețări a piețelor este o mai bună colectare a taxelor și impozitelor, „fiindcă în România evaziunea fiscală este enorm de mare“.
Băncile, pierderi de zeci de miliarde de euro
Și fostul premier Theodor Stolojan este de părere că „am putea asista la falimentul unei bănci din România doar dacă vreo bancă grecească va pune presiune pe una din țara noastră pentru a rambursa anumite linii de credit“. Europarlamentarul susține că ieșirea Greciei din zona euro ar presupune ca acest stat să înceteze plățile și să nu-și mai recunoască datoriile. „Nu poţi ajuta o țară care este supraîndatorată adăugându-i o nouă datorie, plus dobânzi foarte mari. Datoria trebuie restructurată și trebuie să se accepte că există o pierdere. Cu România s-a întâmplat la fel în anii ’82-’83, când plățile au fost reeșalonate pe mai mulți ani. La fel s-a întâmplat și în Argentina, și în Mexic“, spune Stolojan. În opinia acestuia cea mai dificilă parte, în problema elenă, este voluntariatul celor din sectorul privat care au cumpărat obligațiuni grecești și care trebuie să le preschimbe cu alte obligațiuni guvernamentale grecești, acceptând o pierdere de 50%. „Cea mai mare expunere o au băncile franceze și germane, care vor trebui să explice celor care au depus bani aici și care au cotizat la fonduri de pensii, că trebuie să suporte pierderile. Vorbim de pierderi de aproximativ 100 de miliarde de euro, sumă cu care s-a redus datoria Greciei“, argumentează Theodor Stolojan. În ceea ce privește Italia, în opinia fostului premier, țara nu are o problemă de insolvență, ci una politică.
Situația din Grecia și Italia neliniștește capitalele lumii, iar bursele oscilează la fiecare știre. Comisia Europeană avertizează că redresarea economiei UE s-a oprit și că există riscul unei noi recesiuni. „Criza datoriilor suverane din statele membre ale zonei euro s-a răspândit, sustenabilitatea datoriei țărilor cu economii avansate din afara UE a intrat la rândul său în atenția investitorilor, iar economia globală și-a pierdut suflul”, se arată într-un comunicat de la Bruxelles. La rândul său, cancelarul german, Angela Merkel, a scris pe blogul său că Europa mai are nevoie de încă zece ani pentru a-și însănătoși finanțele și a depăși criza.
„În cazul în care în zona euro nu va exista o creștere economică, va fi foarte greu. Pentru noi, efectele ar fi dramatice din cauză că suntem doar o anexă“, susține Dăianu. Fostul ministru de finanțe consideră că, pentru o întărire a zonei euro, există o singură soluție: o trezorerie comună, un buget federal în zona euro și autorități de reglementare și supraveghere comune.
Am putea asista la falimentul unei bănci din România doar dacă vreo bancă elenă va pune presiune pe una de la noi pentru ram-bursarea unor credite.
Theodor Stolojan, economist
Trebuie să cerem Comisiei Europene aprobarea să pu-tem utiliza fondurile UE dacă se întâmplă ceva cu sectorul bancar, din cauza sucursalelor băncilor elene de la noi.
Daniel Dăianu, profesor de economie