CCR a decis că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal este neconstituţională, în ansamblul său. Este vorba de introducerea unui regim de detenţie la domiciliu pentru condamnările de până la un an de închisoare, inclusiv pentru cei condamnaţi pentru corupţie, excepţie făcând faptele cu violenţă. ”În ziua de 16 ianuarie 2019, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.a) teza întâi din Constituție și al art.11 alin.(1) lit.A.a) și art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere, în cadrul controlului anterior promulgării, următoarele obiecții de neconstituționalitate:

A. Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, obiecție formulată de un număr de 60 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal. În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal este neconstituţională, în ansamblul său. Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică Președintelui României, președinților celor două Camere ale Parlamentului și prim-ministrului.”, anunță CCR.

Legea mai fusese declarată neconstituțională în ansamblul său, ceea ce înseamnă că procedura de modificare trebuia reluată de la zero. Majoritatea parlamentară a ignorat însă acest lucru și a modificat actul normativ.

Pe 22 noiembrie, PNL a depus la CCR sesizarea în legătură cu Legea privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Liberalii susţin că au fost nesocotite dispoziţiile constituţionale privind deciziile obligatorii ale Curţii.  Legea a fost atacată la CCR de către PNL pe 22 noiembrie, liberalii subliniind tocmai acest lucru: faptul că majoritatea parlamentară a ignorat o decizie precedentă a CCR care declara actul normativ neconstituţional în integralitatea lui şi nu l-a respins.