În cadrul primei zi a conferinței, președintele CCIR, dl. Mihai Daraban, a subliniat importanța arbitrajului – „ținta principală a Comitetului Național ICC România”, menționând și strategia CCIR de promovare a arbitrajului ca formă alternativă de soluționare a litigiilor: „CCIR încearcă să prezinte mediului de afaceri arbitrajul ca mijloc transparent, elegant și rapid de soluționare a litigiilor, având marele avantaj că părțile își pot alege de bună voie și în cunoștință de cauză judecătorul, pe care îl numim arbitru”. Totodată, dl. Daraban și-a declarat totala susținere pentru Curtea de Arbitaj, care „este condusă de un colegiu tânăr, format din oameni dinamici, lideri în domeniu și cu o reputație profesională extraordinară”, a adăugat președintele CCIR.
Ştefan Deaconu, preşedintele Curţii Internaţionale de Arbitraj Comercial de pe lângă CCIR, moderatorul evenimentului, a declarat în deschidere că „România are nevoie de repere importante şi de expertiza ţărilor cu sisteme solide de arbitraj comercial, acesta rămânând o modalitate alternativă de rezolvare a litigiilor comerciale, pentru că presupune rapiditate, eficiență și reprezintă o importantă ancoră pentru mediul economic”.
Dna. Laetitia de Montalivet, Director la Curtea Internațională de Arbitraj ICC pentru zona Europei, a declarat: „România este o țară foarte importantă pentru Curtea Internațională de Arbitraj ICC. Conform celor mai recente statistici, Bucureștiul a fost ales, într-un procent 3% din toate cazurile la nivel global, ca locație de soluționare a litigiilor la Curtea de Arbitraj, fapt care plasează Bucureștiul pe o poziție fruntașă în topul cazurilor de arbitraj”.
Dna. Crenguța Leaua, vicepreședinte la Curtea Internatională de Arbitraj ICC a prezentat dreptul român ca fiind o bună platformă de promovare a acestei „căi de înțelegere” a contractelor din perspectivă românească: „Din statisticile ICC Paris (2015-2016) reiese că dreptul român este prezent în top 10 al drepturilor aplicabile în arbitrajul ICC (…) asta înseamnă că există o alegere din ce în ce mai mare a dreptului român în litigiile internaționale, ceea ce duce la concluzia că avem un drept modern, (…) că partenerii de afaceri ai companiilor românești acceptă aplicarea dreptului român în litigiile internaționale, iar asta se datorează faptului că partenerii de afaceri acceptă dreptul român în contractele lor”.
