Guvernul a finalizat ancheta în cazul Sterling şi a decis să sesizeze Parchetul asupra raportului, care arată că înţelegerea cu firma canadiană a fost prelungită pentru a evita licitaţiile şi îi indică drept responsabili pe foştii şefi ANRM, fostul şef al SGG şi un fost secretar de stat din Finanţe.

„Controlul a evidenţiat modificări aduse contractului iniţial prin acte adiţionale semnate de Agenţia Naţională de Resurse Minerale (ANRM), prin preşedintele Mihail Ianăş (actul adiţional 1-7), prin preşedintele Maria Iuliana Stratulat (actul adiţional 8-10) şi prin preşedintele Bogdan Găbudeanu (actul adiţional 11), care privesc prelungiri ale duratei contractului, fără verificări ale stadiului îndeplinirii faptice a obligaţiilor asumate, pentru a se evita rezilierea şi realizarea de licitaţii. Verificările au relevat şi modificări ale partenerilor de contract şi nerespectări ale legislaţiei în vigoare legat de atribuirea de contracte şi de adoptarea actelor normative de către Guvernul Tăriceanu”, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale, care citează raportul redactat de Corpul de Control.

Potrivit acestora, actul adiţional 11 la contract, care acordă Sterling drept de exploatare petrolieră, nu doar de explorare, a fost semnat de compania canadiană şi de ANRM cu un an şi 3 luni înainte de a se repune în Guvern în vederea aprobării prin hotarâre.

Ianăş a condus Agenţia Naţională de Resurse Minerale în intervalul 1996-2000 şi a fost înlocuit în funcţie de către Maria Stratulat, care a gestionat activitatea ANRM până în 2005, iar Bogdan Găbudeanu s-a aflat la şefia ANRM în perioada 2006-2009.

„Persoanele responsabile sunt indicate a fi, pe diferite aspecte, cei trei foşti preşedinţi ai ANRM, fostul şef al Secretariatului General al Guvernului Gabriel Berca, pentru modul în care actul adiţional a fost introdus şi aprobat în şedinţa Guvernului, şi un fost secretar de stat de la Ministerul Finanţelor, Cătălin Doică, pentru cum s-a semnat de către reprezentantul Ministerului Finanţelor fără să aibă delegare de competenţe”, au arătat sursele citând din raportul de control.

Ce spune raportul
Concluziile raportului în cazul Sterling arată că înţelegerea cu compania canadiană a fost una de tip PSA (Production Sharing Agreement), prin care statul angajează un investitor să execute anumite lucrări în favoarea statului, pe riscul şi pe cheltuiala contractorului.

Termenul de explorare a fost prelungit succesiv, deoarece împlinirea acestuia permitea rezilierea contractului dacă o descoperire comercială nu intervenea până la împlinirea acestuia. Prima prelungire a termenului a avut loc cu patru luni înainte de împlinirea termenului iniţial de exploatare, de cinci ani.

„Contractul iniţial se referea numai la ţiţei brut, urmând ca eventualele descoperiri de gaze neasociate să conducă la negocieri separate. Ulterior şi aceste gaze sunt incluse în contract”, au arătat sursele.

Cheltuielile iniţiale legate de pregătirea personalului au fost reduse treptat, de la 500.000 dolari la 50.000 dolari, iar o parte dintre aceste cheltuieli au reprezentat costuri legate de participarea unor persoane la diverse manifestari în Statele Unite sau participări ale ANRM la expoziţii, potrivit surselor.

Producţia de petrol era împărţită, conform contractului, între Rompetrol (45%) şi beneficiar (55%), iar în cazul în care se descopereau gaze naturale neasociate, părţile urmau să discute pentru dezvoltarea, prelucrarea, transportarea, utilizarea, dispunerea de aceste gaze sau vânzarea lor, împărţirea producţiei, termenii fiscali, durata dezvoltării şi producţiei, precum şi alţi termeni importanţi.

Perimetrele de explorare au fost reduse succesiv, fiind abandonate anumite suprafeţe, iar actele adiţionale au avut caracter nesecret, cu excepţia actului adiţional 11.

Problema litigiului teritorial
În actul adiţional 10 este menţionată disputa dintre România şi Ucraina cu privire la delimitarea platoului continental al Mării Negre, prin acesta convenindu-se la suspendarea perioadei iniţiale de exploatare începând cu 15 decembrie 2003, care expira la 30 septembrie 2004.

„Durata acordului petrolier şi perioada iniţială de explorare sunt mai mari decât cele ale contractului iniţial, iar actul adiţional 11 modifica natura contractului iniţial, din PSA în acord de concesiune”, au afirmat sursele citate.

Ancheta Guvernului a mai relevat că modul de împărţire a producţiei era stabilit în mod diferit prin contractul iniţial din 1992, actul adiţional 1 şi acordul petrolier, ceea ce duce la un impact economic diferit al rezultatelor producţiei între Rompetrol /ANRM/buget de stat, pe de-o parte, şi beneficiar/Sterling, pe de altă parte.

„Raportul Corpului de Control al primului-ministru va fi înaintat Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, au mai arătat sursele citate.

Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga a recunoscut, la începutul anului, jurisdicţia şi drepturile suverane ale României pentru o suprafaţă de platou continental şi zonă economică exclusivă de 9.700 de kmp, adică 79,34% din zona în dispută cu Ucraina.

Decizia Curţii a deschis discuţia despre exploatarea zăcămintelor de hidrocarburi, în acest context, revenind în atenţia presei o hotărâre a Guvernului Tăriceanu, de la sfârşitul mandatului, care face referire la concesiunea unor perimetre din Marea Neagră către firma Sterling Resources.

Hotărârea 1446 a fost adoptată în 12 noiembrie 2008 şi este un act adiţional (actul adiţional 11) la contractul de exploatare şi împărţire a producţiei pentru perimetrele XIII Pelican şi XV Midia, încheiat între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent şi Sterling Resources Ltd., în calitate de concesionar.

SURSA: Mediafax

Te-ar putea interesa și: