Fata de recomandarile Cartei Urbane Europene, care prevede ca fiecare persoana sa dispuna de o camera si fiecare familie de o locuinta, exista ica un decalaj, i sensul ca numarul mediu de camere per locuinta din fondul construit este de 2,5 camere, locuite i medie de 2,9 persoane, adica 1,2 persoane per camera.
Viata i blocuri (36% din fondul de locuinte), lipsite multi ani de o igrijire adecvata, impune i prezent reparatii costisitoare, imbunatatirea protectiei termice si o rezolvare convenabila a furnizarii serviciilor. in acest context problematic, lupta pentru recuperarea micului fond de locuinte construite i perioada antebelica si preluate abuziv de stat stirneste mari pasiuni.
Prin Legea nr. 112/1995 a fost reglementata situatia imobilelor cu destinatie de locuinte, trecute i proprietatea statului cu titlu, dupa data de 6 martie 1945, fie prin restituirea lor i natura, i masura i care erau libere sau locuite de fostii proprietari, fie prin despagubire baneasca i limita valorica a salariului mediu pe economie, la data stabilirii despagubirii, cumulat pe 20 de ani.
Noua lege cu privire la regimul juridic al unor imobile preluate i mod abuziv de stat sau alte persoane juridice, icepind cu Legea rechizitiilor nr. 139/1940 si pina la 22 decembrie 1989, are ca obiect preluarile fara titlu legal. Sunt idreptatite la masuri reparatorii constind i restituire i natura sau, dupa caz, prin echivalent, si persoanele juridice sau asociatii, pentru active, inclusiv utilaje si instalatii, preluate i mod abuziv, daca organizatiile respective si-au continuat activitatea dupa 6 martie 1945 sau au reluat-o dupa 22 decembrie 1989.
Domeniul reglementat prin aceasta lege este isa mult mai larg, depasind i timp momentul restituiri sau acordarii de masuri reparatorii, mergind pina la transferul total al proprietatii asupra imobilelor si activelor fie la vechii proprietari, fie prin vinzarea celor nerevendicate i termenul legal.
Curtea Europeana a admis 37 de cereri
Sunt respectate astfel prevederile Conventiei Europene pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, icheiata la Roma la 4 noiembrie 1950, cu protocoalele aditionale, devenita reglementare interna si i Rominia, prin adoptarea de catre Parlament a Legii nr. 30/1994 de ratificare a Conventiei.
La articolul 3, Legea nr. 30/1994 prevede: Rominia recunoaste dreptul la recursul individual i privinta drepturilor cuprinse i Conventia Europeana a drepturilor omului, precum si i protocolul aditional pentru cauzele i care violarea drepturilor garantate de aceste texte intervine dupa intrarea i vigoare i Rominia. Protocolul aditional Conventiei nr. 1 din 20 martie 1952 prevede la articolul 1, i mod expres: Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa, decit pentru cauza de utilitate publica si i conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international. in acelasi timp, i acest articol se precizeaza: „Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributii sau a amenzilor”.
intirzierea de trei ani a adoptarii i Parlamentul Rominiei a Legii privind regimul juridic al unor imobile preluate i mod abuziv a condus la situatia prezenta, i care circa o suta de cetateni romini au adresat Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg sesizari privind nerestituirea unor imobile nationalizate. Dintre acestea, 37 de cereri au fost admise spre examinare. Zilele acestea judecatorii Curtii s-au pronuntat i unanimitate asupra dosarului „Brumarescu contra Rominiei”, luat i evidenta din 1998, dind solutia pe principiul restitutio in integrum.
De subliniat este faptul ca, dupa promulgarea legii, i cazul imposibilitatii restituirii i natura, modul de stabilire a masurilor reparatorii va fi reglementat de o noua lege. in decurs de sase luni de la intrarea i vigoare a legii actuale, se vor centraliza cererile idreptatite, iar apoi i termen de un an ele vor fi evaluate si, prin lege speciala, se vor reglementa modalitatile, cuantumul si procedurile de acordare a despagubirilor banesti, care pot fi plafonate.    
SoluL?ii in statele central si est-europene
· Polonia a optat pentru sistemul compensatoriu i cazul i care restituirea i natura nu este posibila. Fostii proprietari au dreptul de a primi asa-numitele cupoane de reprivatizare, cu o valoare nominala de 60% din valoarea bunului imobiliar nationalizat.
· in Bulgaria, principiul este restituirea i natura. in cazul i care acest tip de restituire nu se poate face, legea bulgara stabileste ca fostul proprietar are de ales fie itre proprietatea asupra obiectivelor construite pe acel teren sau chiar asupra terenului, fie la o cota din actiunile societatilor comerciale care au inclus acele terenuri, fie la iscrisuri compensatorii. Acestea din urma se atribuie la valoarea integrala a bunului nationalizat.
· in Cehia, despagubirea baneasca acopera valoarea bunului la data confiscarii si, mai mult decit atit, un procentaj de 3% pentru fiecare an de la confiscarea imobilului pina la intrarea i vigoare a legii de restituire.
· Ungaria stabileste doar o compensatie partiala, care se plafoneaza i functie de valoarea imobilului confiscat: valorile mici, de pina la 200.000 forinti, se compenseaza integral, iar cele mari, de peste 500.001 forinti, cu doar 10%. Legea stabileste ca marimea compensatiei nu poate depasi 5 milioane de forinti de proprietate si pentru un proprietar.