Cârnaţii de Pleşcoi şi peştele Novac afumat din Ţara Bârsei, aproape de obţinerea protecţiei europene

Anul trecut, au fost înscrise în Registrul de atestare a produselor tradiţionale aproape o mie de produse alimentare, ajungându-se astfel ca 3.850 de alimente să fie incluse în Registru.

Brânzeturi, produse din carne, de panificaţie sau de brutărie, băuturi, miere, fructe şi legume sunt  printre produsele tradiţionale înregistrate la nivel naţional, dar pentru moment doar un  produs alimentar a reuşit să obţină protecţia comunitară, un magiun de Topoloveni.
Totuşi, potrivit Ministerului Agriculturii, pentru încă două produse româneşti a fost  depusă documentaţia la minister pentru obţinerea protecţiei comunitare, respectiv Cârnaţii de Pleşcoi şi peştele Novac afumat din Ţara Bârsei.
“La ora actuală au fost depuse documentaţii la minister pentru Cârnaţii de Pleşcoi şi peştele Novac afumat din Ţara Bârsei de către Asociaţia pentru Promovarea Cârnaţilor de Pleşcoi şi Asociaţia Doripesco, prima solicitând Indicaţie Geografică Protejată (IGP), iar cea de-a doua Denumire de Origine Protejată (DOP), ambele sisteme asigurând protecţia denumirii produselor agricole şi alimentare identificate”, a spus Iuliu Gabriel Maloş, consilier produse tradiţionale în Ministerul Agriculturii.
Ar putea dobândi protecţie comunitară alte şase produse româneşti care sunt în faza completării documentaţiei în vederea depunerii acesteia la minister. Cele şase produse sunt brânza telemea de Mărginimea Sibiului, brânza telemea de Sibiu, lapte gros de Mărginimea Sibiului, sloi de oaie de Mărginimea Sibiului, brânza telemea de Covârlui (Galaţi), brânza de burduf din Bran.
Pentru obţinerea protecţiei comunitare pentru un produs tradiţional trebuie ca mai întâi să se constituie grupul de producători care vor întocmi documentul cuprinzând date privind numele şi descrierea produsului, aria geografică şi dovada că produsul este originar din aceasta, metoda de obţinere a produsului. Ulterior este încheiat, contra cost, un contract cu un organism privat de certificare, acreditat la nivel naţional, care verifică în laboratoarele proprii dacă produsul respectă ceea ce scrie în documentaţie.
Pasul următor vizează depunerea caietului de sarcini la minister, studierea acestuia fiind de 30 de zile, iar după finalizarea perioadei de opoziţie de 60 zile, cererea se transmite Comisiei Europene în vederea înregistrării şi dobândirii protecţiei la nivelul UE. Dacă nu există opoziţie, documentaţia poate fi trimisă la reprezentanţa României la Bruxelles, intrând deja în protecţia naţională. Studierea dosarului de către forul european se poate extinde şi pe o perioadă de un an.