Euronews Culture a încercat să afle care sunt țările în care se vorbesc mai multe limbi. Conform clasamentului Euronews, România se află pe penultimul loc în Europa, cu doar 35% dintre cetățenii care vorbesc o a doua limbă.

Europenii, mai buni decât americanii

În general, europenii sunt destul de buni la limbi străine: aproximativ 65% din populația continentului poate vorbi cel puțin o altă limbă decât limba sa maternă. Prin comparație, aproximativ 20% dintre adulții din SUA vorbesc fluent o altă limbă. Există, însă, variații semnificative între regiuni. Țările nordice excelează la bilingvism, în timp ce în Europa de Sud sunt mai puțini cei care vorbesc o a doua limbă.

Deloc surprinzător,  în țările în care engleza este limba maternă, oamenii nu par să prea interesați să învețe o altă limbă străină. Doar 50% dintre irlandezi vorbesc o altă limbă, iar cel mai slab scor din Europa este atribuit Regatului Unit (34%), urmat de România, unde doar 35,8% dintre cetățeni vorbesc o a doua limbă.

Cum devin oamenii bilingvi (sau multilingvi)?

A vorbi fluent mai multe limbi este o abilitate extrem de apreciată în lumea profesională. Este, de asemenea, o modalitate excelentă de a învăța istoria diferitelor culturi și a putea comunica cu oameni din întreaga lume. Există două moduri principale prin care oamenii devin bilingvi: fie dacă s-au născut într-o familie bilingvă, fie prin învățarea unei a doua limbi la școală sau mai târziu, de exemplu, când călătoresc in altă țară.

Cu cât cineva învață mai din timp o a doua limbă, cu atât  îi este mai ușor să o stăpânească. Există două tehnici principale recomandate de experți: prima este de a preda limba minoritară acasă. De exemplu, doi părinți nemți care își cresc copiii în Suedia vor vorbi acasă doar germana, dar îi vor lăsa să vorbească fluent în limba suedeză, în afara casei.

Tehnica „o persoană-o limbă”

Cealaltă tehnică comună se numește „o persoană-o limbă”. Dacă o mamă poloneză și un tată slovac cresc împreună un copil în Ungaria, mama îi va vorbi copilului doar poloneza, iar tatăl slovaca. De cele mai multe ori, în astfel de situații, părinții vor avea o altă limbă în care să se adreseze, fie limba țării în care locuiesc, fie engleza.

Există teoria că, în general, „copiii bilingvi au o întârziere de vorbire”. Este parțial adevărat: copiii care învață două limbi (sau mai multe) după naștere dobândesc același vocabular total ca și colegii lor monolingvi la aceeași vârstă, dar numărul de cuvinte pe care le învață este împărțit în două limbi.