Clauzele „cu scrisu’ mic” pot fi, uneori, adevărate pietre de moară de gâtul clienţilor unei bănci astfel încât e mai bine să consulaţi un avocat atunci când semnaţi un contract cu banca, susţine Ianfred Silberstein, directorul Direcţiei juridice a BNR, dar şi preşedinte al Asociaţiei consilierilor juridici bancari.

Capital.ro: D-le director Silberstein, mulţi clienţi se plâng de „clauzele abuzive” din contractele bancare. Cât de justificate sunt aceste abordări?

Ianfred Silberstein: Eu zic că vina cea mai mare o au clienţii care nu ştiu să îşi negocieze contractele ab initio cum zic juriştii, adică de la început. Am întrebat şi colegii avocaţi dacă vreodată, vreun avocat a fost solicitat de un client persoană fizică să i se interpreteze clauzele unui contract bancar şi, în virtutea acestui lucru, să încerce să negocieze. Avocaţii mi-au răspuns că nu au fost solicitaţi niciodată. Asta era problema principlă. În primul rând, discuţia cu un avocat îţi dă ocazia să înţelegi sensul clauzelor pe care altfel nu ai cum să le înţelegi – pentru că fiecare dintre noi avem anumite specialităţi care nu sunt în mod obligatoriu în domeniul bancar – şi în acest fel ştii ce te aşteaptă. Poţi hotărî dacă, în condiţiile respective, îţi convine să mai închei contractul sau nu, pornind de la aceste constatări, deşi nu poţi schimba structura contractului, poţi negocia anumite clauze în cadrul contractului. Trebuie reţinut un aspect foarte important: când ia banii, omul nici nu se uită ce semnează; se trezeşte abia când trebuie să plătească.

Capital.ro: Puteţi da unele exemple privind clauzele care pot fi modificate?

Ianfred Silberstein: Pot să dau, bineînţeles: perioada creditului, dobânda, comisionul de rambursare anticipată, penalităţile.
Poţi negocia perioada pentru care angajezi creditul, poţi să negociezi şi anumite aspecte legate de dobândă. Chiar dacă nu vor reduce dobânda la cât vrem noi, se poate obţine, totuşi, prin negociere, un nivel mai scăzut. După aceea, sunt anumite clauze care se referă la rambursarea anticipată. Acest comision variază  între 1% şi 5%. Vă daţi seamna că nu este acelaşi lucru dacă dai 1% sau 5% şi atunci începi o discuţie. Şi, dacă nu ajunge la o înţelegere cu banca respectivă se poate adresa unei alte bănci.

Capital.ro: Ce recomandaţi, în calitate de consilier juridic bancar, clienţilor care „au dat de greu”?

Ianfred Silberstein: Dacă se ajunge la o neînţelegere cu bancă, inclusiv situaţia că nu îţi mai poţi plăti ratele, eu recomand clienţilor să meargă la mediere, să apeleze la un avocat. Sunt situaţii în care, de exemplu în privinţa transferurilor transfrontaliere, medierea se face la noi, la Banca Naţională. Revenind la ipoteza că nu mai poţi plăti ratele, negocierea cu banca este soluţia cea mai bună şi, aş zice, obligatorie pentru a se evita situaţia executării printr-un executor judecătoresc. Executorul bancar, pe de altă parte, are posibilitatea ca, în numele băncii, să negocieze cu clientul tocmai pentru că şi banca are interes să rezolve situaţia fără executare prin care şi-ar putea recupera, să zicem, numai 20% din creanţă. În acest fel, apelându-se la negociere, se pot reeşalona ratele.

Capital.ro: Care este rolul consilierului juridic bancar în acordarea de credite?

Ianfred Silberstein: El este cel care avizează documentaţia, să zicem în cazul unui credit, actele pe care le prezintă clientul şi atrage atenţia asupra problemelor pe care le constată în documentaţia respectivă, inclusiv în ceea ce priveşte garanţiile pe care le aduce respectivul client. În concluzie, tot cea înseamnă un contract de credit trebuie să aibă avizul unui consilier juridic.

Capital.ro: Cum se poate apăra o bancă faţă de efectele crizei asupra valorii garanţiilor?

Ianfred Silberstein: Banca poate lua în garanţie un imobil la orice valoare apreciază şi să solicite, în plus, alte garanţii pe care le consideră necesare. Un imobil care, să zicem, a fost evaluat la 100.000 de euro, poate fi luat în garanţie la 40.000 de euro.  

Capital.ro: A determinat criza o schimbare a modului de analizare a clienţilor. Se uită cum sunt îmbrăcaţi, ce maşină au sau dacă şi-au vândut maşina mai scumpă să-şi ia una mai ieftină?

Ianfred Silberstein: În general, băncile au devenit mai conştiente şi şi-au dat seamna că un client trebuie analizat sub toate aspectele. Aparent, poţi să crezi că este un client foarte bun, solvabil, dar realitatea să nu concorde cu aparenţa.

Capital.ro: Aveţi cunoştinţă că există o astfel de abordare în sistemul bancar românesc?

Ianfred Silberstein: Da, mai ales că Banca Naţională a făcut primul pas elaborând reglementările privind cunoaşterea clientelei.