Cresterea pretului la gazele naturale le-a adus romanilor de la bloc o problema greu de rezolvat: fie sunt independenti din punctul de vedere al incalzirii, dar cheltuiesc o groaza de bani, fie raman prizonierii sistemului centralizat, cu preturi un pic mai suportabile, insa suferind din punctul de vedere al calitatii, fie revin la sistemele primitive, ineficiente, nesigure si inestetice, dar mai ieftine.
Variantele de mai sus sunt valabile in cazul in care mai exista sistem centralizat de termoficare. In prezent, in Romania mai functioneaza 136 de societati care produc energie termica, 100 fiind specializate, alte 36 producand si energie electrica. In 1990, potrivit datelor Ministerului Administratiei si Internelor, erau alimentate cu energie termica 251 de localitati. Acum, numarul lor a scazut cu circa 40%, in multe orase mici si medii furnizorii de apa calda si caldura inchizandu-si pur si simplu portile.

La Campia Turzii, de pilda, odata cu falimentul serviciului de termoficare, populatia a fost nevoita sa isi gaseasca modalitati alternative de incalzire. Daca unii au optat pentru centrale de apartament, cei nevoiasi nu s-au sfiit sa-si procure sobe cu lemne. si la vecinii din Turda, societatea locala a incetat sa functioneze la inceputul anului, in jur de 1.000 de familii ramanand fara incalzire. In Filiasi, desi acum doi ani municipalitatea a investit 1,5 milioane de lei noi in transformarea a doua puncte termice in centrale termice, gigacaloria tot costa peste 200 de lei noi. Din acest motiv, de anul trecut, intreaga populatie a refuzat sa se mai branseze la sistemul centralizat si si-au facut sobe in apartamente, hornurile scoase pe geam innegrind peretii blocurilor. In Slatina, situatia este similara. Intregul municipiu este complet debransat din cauza unor dispute intre municipalitate si furnizorul de agent termic.


si la Brasov sunt probleme. Conductele invechite ale CET, principalul furnizor de agent termic, nu mai fac fata si crapa. In cateva cartiere din oras, in special Racadau, Carfil si Uzina Doi, zeci de blocuri nu sunt incalzite deoarece nu s-au refacut inca retelele de transport, santierele de reparatii aparand doar in toamna.


Situatii de acest gen, dar si preturile in permanenta crestere ori tentatia independentei conferite de o micro-centrala proprie a facut ca din cele aproximativ trei milioane de apartamente bransate la caderea regimului comunist sa mai ramana cam doua milioane. “La ora actuala, operatorii din sfera noastra de reglementare alimenteaza cu energie termica 1.125.346 de apartamente. La sfarsitul anului 2003, erau alimentate 1.328.121 de apartamente. Diferenta este cauzata, pe de o parte, de debransari si, pe de alta parte, de trecerea unora dintre operatori in sfera ANRE”, explica Biroul de Presa al Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodarie Comunala (ANRSC).


Furnizorii ramasi pe piata incearca prin tot soiul de mijloace sa isi pastreze clientii. RAT Cluj urmeaza ca in decurs de trei ani sa transforme 29 de centrale in 11 unitati de cogenerare de energie termica si electrica. RAT a pus deja in functiune, in luna iunie, o unitate de cogenerare in care s-au investit 4,5 milioane de euro, energia electrica livrandu-se sistemului national, in timp ce energia termica se utilizeaza pentru incalzirea a nu mai putin de 15.000 de apartamente.


In Ineu, unde doar 216 consumatori mai sunt racordati la centrala termica a localitatii, viceprimarul Ioan Leucuta spune ca, in 2005, administratia locala a cheltuit circa 500.000 de lei noi pentru trecerea de la sistemul de termoficare bazat pe combustibil lichid la cel pe gaz.


Sistemul centralizat din Timisoara trece si el prin vremuri grele. Autoritatile locale au de ales intre a aloca bani pentru a evita falimentul acestuia si investitiile necesare pentru dezvoltarea orasului. Totul vine de la faptul ca gigacaloria costa peste 200 de lei noi. Daca primarul Gheorghe Ciuhandu propune cresterea pretului incasat de la populatie cu 45%, consilierii PSD vor inghetarea tarifului si subventionarea regiei Colterm de la bugetul local. Colterm are 85.000 de clienti, 65.000 fiind persoane cu venituri medii si mari, care pot suporta instalarea unei centrale proprii daca incalzirea centralizata ajunge sa coste mai mult decat factura la gaz. Dar oficialii spun ca riscul falimentului trebuie asumat: “Iarna asta ardem banii pentru drumuri si modernizarea utilitatilor. Iarna viitoare ce ardem?”, se intreaba viceprimarul Adrian Orza.


Nici la Bucuresti, unul din orasele cu cea mai mare proportie de apartamente bransate la sistemul centralizat, lucrurile nu arata prea bine. “Contorizarea permite asociatiilor de proprietari sa isi regleze consumurile. Iar daca are repartitoare, orice proprietar va putea sa inchida si sa deschida robinetul cand va dori. Adica, va plati cat isi permite”, afirma directorul RADET, Virgil Ramba. Optimismul oficial nu se prea potriveste cu realitatea: 400 de scari de bloc vor ramane fara contoare si in acest an si numai cinci la suta din blocuri au montate repartitoare de caldura.




“Iarna asta ardem banii pentru drumuri si modernizarea utilitatilor. Iarna viitoare ce ardem?”

Adrian Orza,

viceprimarul Timisoarei







“Contorizarea permite asociatiilor de proprietari sa isi regleze consumurile. Iar daca isi monteaza repartitoare, orice proprietar va putea sa inchida si sa deschida robinetul cand va dori.”

Virgil Ramba,

directorul RADET





SITUATIA DIFERA DE LA ORAS LA ORAS

• In Calafat s-a produs cea mai scumpa gigacalorie din tara: 300 de lei. Dupa investitii de un milion de lei noi si transferarea centralei la Consiliul local, gigacaloria s-a ieftinit cu 100 de lei, dar consumatorii s-au imputinat.


• Circa 60 la suta din populatia Aradului este racordata la sistemul public de termoficare. Adrian Ghilea, director comercial la SC Centrala Electrotermica, spune ca doar 832 de consumatori au solicitat debransarea, fata de 1.086 anul trecut. ,,In peste 90 la suta din cazuri este vorba de debransari partiale, adica se renunta la unu-doua calorifere, nu la incalzirea din tot apartamentul”, explica el.



• In Bailesti, doar cateva zeci de apartamente au mai ramas bransate la termoficare.

107,5 RON NOIEMBRIE 2005

Pretul de referinta al gigacaloriei va creste cu 20%, ceea ce se va simti cu siguranta la plata intretinerii. O noutate este ca modul de tarifare clasic va fi completat cu inca doua tipuri de sisteme de plata, binom, similare celor utilizate pentru energia electrica.

89,6 RON AUGUST 2004

Majorarea tarifelor cu 12%, desi rata inflatiei in perioada scursa de la ultima scumpire fusese de circa 27%, a avut probabil conotatii electorale. Masura a crescut presiunea asupra bugetului de stat, care subventioneaza diferenta intre pretul de referinta si cel de productie.

80 RON IULIE 2002

A fost una din cele mai mari cresteri ale pretului de referinta al gigacaloriei, cu 33 de procente. Dar pentru unele societati de termoficare nu a fost nici pe departe de ajuns. La CET Braila, de exemplu, costurile reale de productie a unei gigacalorii erau de 176,6 RON.

60 RON APRILIE 2002

Tariful a urcat in primavara lui 2002 cu aproape 10%, insa, scumpirea avand loc la sfarsitul sezonului rece, nu a fost simtita imediat de populatie. si, oricum, nu ar fi putut concura cu majorarea de pret ce avea sa urmeze peste numai trei luni.

PAGINA REALIZATA DE RAZVAN AMARIEI. AU FOST UTILIZATE SI INFORMATII FURNIZATE DE CORESPONDENTII NOSTRI:

AMBRUS BELA – CLUJ, MALIN BOT – TIMISOARA, RAMONA OLARU – CRAIOVA, BIANCA POPA – BRASOV, COSMIN TRIF – ARAD.