Abraham Lincoln a spus, fără să se refere la bursă: „Poţi duce de nas tot timpul pe unii şi pe toţi oamenii uneori, dar nu poţi duce de nas pe toţi oamenii, tot timpul.“ Ce interese  au oare cei care ne spun de luni de zile să cumpărăm acţiunile X şi Y, în ciuda trendului clar descendent? Dacă sunt atât de bune, de ce nu le cumpără ei pe toate? În modul acesta, ar putea controla preţurile în favoarea lor (oferta devine astfel mult mai redusă decât cererea). Răspunsul este simplu: nici ei nu cred în ce spun (ar fi tragic s-o facă), dar trebuie să verse cuiva acţiunile cumpărate la top.

La nivel mondial, obiectivul numărul 1 al băncilor centrale şi al politicienilor rămåne inflaţia. Efectul ei este global şi indiferent de cum o calculezi, se simte la buzunar. Se anunţă cifre mai ridicate pentru toată lumea. Într-o declaraţie din 11 iunie, viceguvernatorul băncii centrale americane, Don Kohn, spune că „o politică monetară corespunzătoare după o creştere a preţului petrolului va permite, pe bază temporară, atåt o creştere a ratei şomajului, cåt şi o creştere a inflaţiei.“ Cu alte cuvinte, mesajul este că America se pregăteşte, voit şi temporar, de şomaj şi inflaţie mărite, fără creşteri imediate ale dobånzii. Ca urmare, dolarul îşi va continua declinul. Consecinţa? Materiile prime, care se tranzacţionează în dolari, vor primi un alt puseu de energie, care le va face mai scumpe pentru toată lumea şi astfel inflaţia va rămåne ridicată sau va creşte la nivel global.

Radioactivitatea nu se vede, nu se simte, dar se poate măsura precis cu un contor Geiger-Muller. La fel şi cu bursa din Romånia: trendurile şi schimbările lor se pot cuantifica cu instrumente adecvate pentru momentul respectiv. Din tot setul eliminăm, în aceste timpuri grele, analiza fundamentală. Rămåne restul: analiza tehnică, comportamentală, psihologia. De ce ne învaţă unii „profesori“ să ne tăiem unghiile cu foarfeca de croitorie? Încă o dată zic „Pass“.

sursa: http://ta.educofin.com114-15489-2.jpg