Bulgarii se uită la noi cu invidie! Legea care tocmai s-a dat în România pe care și-ar fi dorit-o și ei
Sursă: Dreamstime
Noi reguli sunt pregătite să între în vigoare în România în următoarea perioadă și vizează construcția de surse regenerabile de energie pe terenuri agricole, având în vedere incertitudinile care există la momentul actual. Guvernul a înaintat deja o modificare legislativă în acest sens.
Tania Petrova a scris un articol pentru Kapitalul bulgăresc cu privire la schimbările care vor avea loc în ceea ce privește sursele regenerabile de energie. Noile reguli vor fi valabile până la sfârșitul anului 2026, susține aceasta.
În timp ce Bulgaria se află într-o criză politică care pare doar să se aprofundeze, România lucrează susținut la simplificarea proceselor administrative pentru afaceri. Scopul final este clar – pregătirea pieței țării pentru a se asimila cât mai eficient resursele financiare pentru surse regenerabile de energie (SRE) oferite de Europa.
La sfârșitul lunii iunie, Guvernul României a înaintat o propunere de modificări legislative pentru construcția de instalații solare pe terenuri agricole. Scopul este de a permite implementarea proiectelor pentru stații solare, eoliene, biomasa, biolichide, biogaz, de stocare ș istații de transformare, pe teritorii non-urbane, pe terenuri de categoria 3, 4 si 5.
În prezent, în Bulgaria, restricțiile privind construcția de instalații SRE care nu sunt de uz propriu permit ca acestea să fie instalate doar pe terenuri agricole neirigate din categoria a 5-a până la a 10-a, sau neclasificabile, dacă există o opinie cu privire la conectarea instalației, emisă de operatorul respectiv de rețea, arată Kapital.
Una dintre ideile principale ale guvernului român este folosirea acestor noi terenuri în două scopuri – generarea de energie și agricultură. În acest fel, ei speră că va crește interesul și construcția de sisteme agrovoltaice. Cu toate acestea, modificările propuse în legea din România vor fi pentru o perioadă limitată de timp – 31 decembrie 2026. Motivul pentru aceasta este stimularea investițiilor în cadrul bugetului UE pentru perioada 2021-2027 și creșterea absorbției fondurilor europene și fondurilor din Planul de Redresare al României.
Sistemele agrovoltaice sunt o combinație între utilizarea terenurilor agricole pentru agricultură, precum și pentru producerea de energie. Potrivit diverselor studii, această abordare ar putea aduce beneficii culegerii diferitelor tipuri de plante și ar putea încetini rata de evaporare a apei din sol, precum și să protejeze împotriva grindinei.
Ce se schimbă de fapt
Până acum, procesul de construire a SRE în zonele agricole din România a fost destul de complicat și confuz. În primul rând, terenul trebuie pregătit, statutul să fie schimbat din „agricol” în „în scop de construcție”, astfel încât să poată începe pe acesta activitățile de construcție a centralelor SRE.
Pentru ca oricare dintre aceste lucruri să se întâmple, trebuie să treacă și un proces de aprobare care durează peste 9 luni. În afară de asta, taxele pentru această transformare în România nu sunt deloc mici și se plătesc înainte de a exista vreo certitudine privind succesul final al proiectului. Odată cu modificările propuse, acest proces este mult scurtat.
Nu va mai fi nevoie de o transformare a teritoriului și acesta poate fi folosit în scop dublu – agricultură și construcții. Pe lângă taxe, acest lucru va economisi și taxele din viitoarea utilizare a terenurilor.
Schimbare, dar nu mână din cer
Schimbările propuse de Guvernul României vizează în primul rând stimularea absorbției fondurilor pentru a accelera tranziția energetică a țării către SRE. De câțiva ani, România a accelerat ritmul transformării energetice, pentru că acolo se află unul dintre cele mai mari proiecte europene offshore – 1,9 GW de energie eoliană offshore.
Guvernul României intenționează să adauge 7 GW de capacitate SRE până în 2030, din care 3,7 vor fi solare. Totuși, noile prevederi din lege au limitările lor, care se exprimă în dimensiunea teritoriilor urbane exterioare și sunt permise doar pe suprafețe de până la 50 de hectare.
Acest lucru ar putea avea în sine un efect pozitiv și asupra costului de conectare la rețea a proiectelor fotovoltaice din țară. Numărul mai mare de proiecte ar putea reduce semnificativ tarifele pentru aceste servicii în România.
Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





