Ca si Bucurestiul, Sofia pregateste o emisiune de eurobonduri. La fel ca si finantele rominesti, cele bulgare au nevoie i continuare nu atit de banii, cit de girul FMI, pentru a prezenta credibilitate pe pietele de capital.
Acordul pe trei ani i curs de derulare a adus pina acum Bulgariei 600 de milioane de dolari de la FMI si expira i iunie 2001. Asa cum se stie, vecinii nostri din sud se afla ica, i virtutea acestei itelegeri, sub directorat financiar international. Reprezentantul Fondului la Sofia, Peter Stella, declara saptamina trecuta ca i prezent
situatia este mult mai buna si ca dupa alegerile de anul viitor, noului guvern bulgar i se va lasa deplina libertate sa decida „ce tip de relatie cu FMI va raspunde mai bine nevoilor tarii”. Probabil, va fi vorba de un acord stand-by i formula clasica.
La anul isa, Bulgaria va avea de facut fata unui virf de plata a datoriei externe: un serviciu de circa 1,4 miliarde de dolari. Va fi momentul cind noi credite externe vor deveni indispensabile. Nu demult, guvernul a aminat o emisiune de eurobonduri i valoare de 200 de milioane de dolari, motivind oficial ca momentan nu are nevoie de imprumuturi.
in spatele acestui pretext s-ar putea ascunde isa lipsa de icredere i reactia investitorilor. Un argument i acest sens il constituie semnalele dinspre Ministerul Finantelor, ca piata ar putea fi totusi testata printr-o emisiune-etalon de valoare mai mica. Teama pare nejustificata, caci anul trecut municipalitatea din Sofia a repurtat un succes cu o emisiune de bonduri de 50 de milioane, care a fost subscrisa integral.
Stella afirma ca pe pietele internationale exista o oarecare asteptare, o cerere potentiala pentru o eventuala solicitare din partea Bulgariei. La nivel macro, vistieria bulgara ofera un dosar-beton: rezerve valutare de circa 3,7 miliarde de euro, plus perspectiva de a atrage din privatizare sume mai mari decit deficitul curent al balantei comerciale, care nu depaseste 700 de milioane de dolari.
Pentru bulgari, iesirea pe piata a emisiunii rominesti de eurobonduri ar fi reprezentat, i aceasta perioada, o concurenta. Dimpotriva, asteptind ica vreo citeva luni, Sofia ar putea folosi Bucurestiul drept cobai, adaptindu-si propria oferta i functie de succesul sau insuccesul titlurilor iscalite de tandemul Isarescu-Remes.
Bulgaria icearca sa ioate fara colacul FMI

26 octombrie 2000, 12:00
Ultima modificare în 26 octombrie 2000, 15:00
Ca si Bucurestiul, Sofia pregateste o emisiune de eurobonduri. La fel ca si finantele rominesti, cele bulgare au nevoie i continuare nu atit de banii, cit de girul FMI, pentru a prezenta credibilitate pe pietele de capital.Acordul pe trei ani i curs de derulare a adus pina acum Bulgariei 600 de milioane de dolari de la FMI si expira i iunie 2001. Asa cum se stie, vecinii nostri din sud se afla ica, i virtutea acestei itelegeri, sub directorat financiar international. Reprezentantul Fondului la S
Etichete: arhiva,
neo-classical economics
Publicat in categoriile: Arhiva
Ne puteți urmări pe Facebook, Telegram sau pe Google News
Publicat in categoriile: Arhiva
Ne puteți urmări pe Facebook, Telegram sau pe Google News
Pentru comentarii sau drept la replică, ne puteți contacta pe pagina noastră de Facebook