In anul 1994, Guvernul din acea vreme edicteaza celebra Ordonanta nr. 19, de fapt, o imbunatatire a Hotararii de Guvern nr. 391/ 1993, in scopul finantarii constructiei unor locuinte destinate unor anumite categorii ale populatiei, in vederea vanzarii, cu o dobanda subventionata. In primul plan, se aflau familiile ale caror membri au varsta sub 35 de ani, urmate de persoane cu handicap, revolutionari cu patalama, familii care se muta in mediul rural. Criteriile de repartizare erau fixate in mod obiectiv de catre consiliile locale, tinandu-se cont, in urma unor anchete sociale, de conditiile in care traiesc solicitantii, starea de sanatate, venitul pe familie, marimea avansului depus, numarul de copii si altele. La repartizare, un aport deosebit il reprezenta avansul depus, acesta trebuind sa fie de minimum 10% din valoarea locuintei, restul urmand a fi platit in mod esalonat pe o perioada de 20 de ani, cu dobanda subventionata de stat de 5%.
Finantarea proiectelor executate in baza ordonantei se face de la buget, de catre MLPAT, consiliilor judetene revenindu-le rolul de ordonatori secundari de credite, realizand urmarirea creditelor alocate.
Daca la vremea promulgarii, legea era eficienta, datorita oportunitatii de constructie de atunci, in conditiile actuale aceasta a devenit absurda. Pentru constructia de locuinte, conform Ordonantei nr. 19/1994, MLPAT a dispus identificarea tuturor constructiilor incepute inainte de 1989 si finalizarea acestora. Numai ca, la vremea respectiva, s-au executat foarte putine lucrari, iar proiectele, in ceea ce priveste repartizarea pe zone, facuta de investitor, au ramas sa se aplice astazi. Ceea ce a iesit, este relevant.
Avansul egaleaza pretul
unui apartament
Dupa o discutie avuta cu Viorel Rotar, director in cadrul Consiliului Judetean Hunedoara, am aflat ca in municipiul Deva se executa lucrari de constructie de locuinte dupa un plan mai vechi, in baza unui contract ce prevedea executarea a 500 de apartamente cu societatea Condor SA, in speta, un contract de antrepriza. Investitia de 4,8 miliarde lei pentru cele 15 apartamente face ca o casa cu trei camere sa coste 420 milioane lei, aproximativ 26.000 USD.
Pentru a solicita un astfel de apartament trebuie sa depui, in prealabil, minimum 10% din suma, respectiv 42 milioane lei. Or, o familie tanara, daca ar poseda o asemenea suma, ar putea sa-si cumpere un apartament cu doua camere in cartierele Dacia sau Micro 15, din municipiu. Ratele la un apartament se ridica la doua milioane lei lunar, iar pentru a realiza contractul trebuie sa faci dovada unui venit net pe familie de cel putin patru milioane lei lunar. Cu alte cuvinte, la Deva se construiesc cu bani de la buget, locuinte sociale pe care nu si le pot permite decat cei bogati.
In orasul Deva, locuintele oferite pe piata si chiriile percepute de proprietarii particulari sunt dintre cele mai scumpe, la nivel national. Cu toate acestea, un apartament cu patru camere, confort sporit, se vinde cu circa 150 milioane lei, iar constructiile sunt din materiale mult mai bune.
Dupa parerea unor specialisti, sumele ar putea fi mult diminuate daca s-ar utiliza alti constructori, iar pentru materialele de constructii s-ar identifica alti furnizori, existand deja ipoteza ca mari sume de bani se scurg in buzunarele largi ale antreprenorilor. Datorita faptului ca majoritatea celor 16 orase hunedorene sunt calamitate economic si social, ceea ce face ca pasii tinerilor sa se indrepte spre Deva ca spre o Mecca locala, este necesara focalizarea constructiei de locuinte in acest municipiu.
La Petrila, casele statului
sunt de 10 ori mai scumpe
Aceasta situatie ar fi putut fi evitata daca nu s-ar fi vrut cu tot dinadinsul finalizarea unor proiecte incepute inainte de 1989. In orasul Petrila, din Valea Jiului, exista trei asemenea obiective asezate chiar in inima targului. Insa, de multe ori, aceste proiecte nu mai corespund noilor norme, necesitand alti bani aruncati pe apa sambetei. Cu toate ca stradania primarului Ilie Paducel este remarcabila, finalizarea lucrarilor la cele 24 de apartamente nu este justificata si nici motivata economic. Deoarece, in Petrila, chiar daca exista o cerere de locuinte, nu a existat nici o solicitare pentru un apartament cu 170 milioane lei. Intr-un oras in care o locuinta costa intre 10 si 20 milioane lei, cu pretul unui astfel de apartament se pot achizitiona zece apartamente! Iar cu cei 1,7 miliarde veniti la bugetul de stat, consiliul local ar fi putut cumpara 200 de apartamente, cu conditia sa existe acest numar pentru vanzare, locuinte ce s-ar fi putut repartiza cu chirie de catre primarie. Pana la urma, locatarii noilor apartamente sunt tot chiriasi, deoarece din lipsa solicitarilor s-au transformat, cu acordul MLPAT, destinatia acestora, in cea de locuinte sociale.
Intr-o situatie similara se afla si alte localitati din judet, mai ales acelea din zonele siderurgice si miniere, unde cererea de locuinte este redusa, iar preturile de vanzare ale unor apartamente, scazute. Este vorba de orasele Hunedoara, Uricani, Aninoasa, Calan, precum si de alte localitati.
Judetul Hunedoara a primit bani pentru 89 apartamente
Dupa cum afirma domnul Rotar, Ordonanta nr. 19/1994 este ineficienta, in conditiile actuale. Ea deschide totusi posibilitatea transferului de proprietate catre familiile cu bani, iar lupta se da la nivel de resedinta de judet. Pe de alta parte, criteriul finalizarii locuintelor incepute inainte de 1989 nu este economia, iar achizitionarea lucrarilor in actualele conditii este discutabila, chiar daca prestatiile se executa in baza unor contracte mai vechi. Pentru ca in primii ani de la aparitia legii nu s-au prea acordat bani destinati constructiilor, dupa 1996, ar fi fost necesara o modificare a legii, in conditiile cresterii inflatiei.
Pentru acesti ani, in vederea constructiei de locuinte, conform Ordonantei nr. 19/1994, judetului Hunedoara i-au revenit 19 miliarde lei pentru un numar de 89 de apartamente. Din aceasta suma, in cursul lunii august, Consiliul Judetean Hunedoara a decontat catre MLPAT 4,5 miliarde lei, cu solicitarea ca 69 de milioane sa fie redistribuite.
Insa, sperantele celor mai multe familii din Deva se indreapta spre cele 65 de apartamente sociale pentru executia carora exista deja 14 miliarde lei, insa constructia este inca in proiect…
