Planul Tăriceanu: zece miliarde de euro
Premierul Călin Popescu-Tăriceanu a prezentat, la jumătatea săptămånii trecute, un plan de sprijinire a economiei în valoare totală de zece miliarde de euro, derulat pe parcursul a patru ani. Programul prevede reducerea contribuţiilor de asigurări sociale cu 10%, neimpozitarea dividendelor investite sau reinvestite în noi firme, precum şi acordarea unui „bonus fiscal“ de 5% din valoarea impozitului pentru plata la timp a acestuia. Companiile care vor angaja persoane aflate în şomaj de peste trei luni vor primi cåte o mie de euro pentru fiecare post astfel creat. Pentru investiţiile de peste 100 de milioane de euro care vor crea mai mult de 500 de locuri de muncă vor fi acordate ajutoare de stat de pånă la 50 de milioane de euro. „Vom aloca trei miliarde de euro sub formă de ajutor de stat destinat investiţiilor creatoare de noi locuri de muncă şi care înglobează inovaţie si progres tehnologic. Alocarea pentru 2009 va fi suplimentată cu un miliard de euro faţă de ce am prevăzut în buget“, a declarat premierul.
STATISTICĂ – Deficitul de cont curent continuă să crească
Deficitul de cont curent s-a majorat în primele nouă luni ale anului cu 14,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, atingånd nivelul de 12,7 miliarde de euro, potrivit datelor Băncii Naţionale a Romåniei (BNR). Soldul deficitului de cont curent a fost afectat de deficitul balanţei comerciale, de 13,66 miliarde de euro, în urcare cu 11,7% faţă de perioada ianuarie-septembrie 2007. Gradul de acoperire a deficitului de cont curent din investiţiile străine directe – care au avut o valoare totală de 7,2 miliarde de euro – s-a ridicat la 56,6%. La 31 septembrie 2008, datoria externă pe termen mediu şi lung se situa la 48,1 miliarde de euro, cu 25,2% mai mult faţă de 31 decembrie 2007. Soldul datoriei externe negarantate public se cifra la aceeaşi dată la 31,5 miliarde euro, în urcare cu 25,9% comparativ cu sfårşitul anului trecut.
INIŢIATIVĂ – Rolul crescut al economiilor emergente în FMI
Statele europene sunt dispuse să îşi reducă prezenţa în cadrul instituţiilor financiare internaţionale în favoarea economiilor emergente precum China, a declarat preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, pentru „International Herald Tribune“, la reuniunea reprezentanţilor G20 de la Washington, la sfårşitul săptămånii trecute. „În urma schimburilor de păreri pe care le-am avut şi a spiritului general al discuţiilor liderilor şi şefilor de state, există o deschidere pentru a accepta un rol crescut al economiilor emergente“, a declarat oficialul, referindu-se la discuţiile cu liderii europeni. În prezent, Statele Unite deţin 16,77% din drepturile de vot, Germania, 5,88%, Marea Britanie şi Franţa, cåte 4,86%, iar China, 3,66%. Totodată, prin tradiţie, şeful FMI este propus de către Uniunea Europeană, în timp ce preşedintele SUA nominalizează preşedintele Băncii Mondiale.
PREVIZIUNE – Adoptarea euro, întårziată cu un an?
Romånia va adopta moneda unică europeană, euro, cu un an mai tårziu faţă de 2014, termen stabilit ca obiectiv de autorităţile romåne, afirmă un raport al agenţiei de evaluare financiară Fitch. „Fitch nu anticipează că Romånia va adopta euro pånă în 2015“, arată acest raport. Potrivit unui raport al Comisiei Europene din mai, Romånia nu respectă prevederile legate de inflaţie, cursul de schimb şi condiţiile legate de convergenţa ratelor de schimb pe termen lung. Printre condiţiile impuse pentru adoptarea monedei europene se numără o rată a inflaţiei care să nu depăşească media inflaţiei din cele mai performante trei state din zona euro cu mai mult de 1,5%; deficitul bugetar trebuie menţinut la mai puţin de 3% din PIB; datoria publică nu trebuie să fie mai mare de 60% din PIB; timp de doi ani înainte de aderarea la euro, cursul de schimb al leului trebuie să se menţină într-o marjă de fluctuaţie de 15% faţă de o paritate fixă la moneda europeană.
ESTIMARE – Erste Bank: 2009, un an cu o creştere de doar 4,4%
Analiştii Erste Bank au redus estimările referitoare la creşterea economică a Romåniei în 2009 de la 5,2% la 4,4%. „Companiile de pe pieţele locale de automobile, din metalurgie şi din industria textilă au început deja oprirea producţiei, reducerea investiţiilor şi concedierile. De asemenea, sectorul construcţiilor ar putea fi afectat de criza globală, iar lucrările de infrastructură finanţate de Guvern şi prin fonduri europene ar putea fi singura componentă care şi-ar putea menţine o rată de creştere ridicată“, arată un raport al instituţiei. Pentru 2010, raportul anticipează o rată a creşterii economice de 5,3%.
CRIZĂ – Zona euro, în recesiune tehnică
Zona euro a intrat în recesiune tehnică, după ce PIB-ul celor 15 state membre a înregistrat a doua scădere trimestrială consecutivă în perioada iulie-septembrie, de 0,2%, similară cu contracţia înregistrată în trimestrul al doilea al acestui an. Recesiunea tehnică este declarată după două trimestre consecutive de contracţie a PIB. Declinul economic a fost determinat în mare măsură de recesiunea tehnică instaurată în Germania şi Italia. Doar Franţa, a doua mare economie europeană după cea germană, a raportat un avans economic, de 0,1%, în trimestrul al treilea. PIB-ul Spaniei, a patra mare economie europeană, a coboråt cu 0,2%, iar Comisia Europeană se aşteaptă ca ţara să intre în recesiune după anunţarea rezultatelor pentru trimestrul al patrulea.
EMIGRAŢIE – Romånii plecaţi trimit acasă nouă mld. de dolari
Valoarea totală a sumelor trimise în ţară (remiterile) de romånii din străinătate va ajunge în acest an la nouă miliarde de dolari, faţă de cele 6,8 miliarde de dolari estimate pentru 2007, potrivit unui studiu publicat de Banca Mondială. Această valoare plasează Romånia pe locul al optulea în clasamentul mondial al statelor în curs de dezvoltare în funcţie de remiterile muncitorilor plecaţi în afara ţării. Studiul notează că după mai mulţi ani de creştere fluxul remiterilor către statele în curs de dezvoltare a început să încetinească în al treilea trimestru al acestui an, tendinţă care se va accentua în 2009, ca urmare a crizei financiare internaţionale. Valoarea totală a remiterilor către ţările în curs de dezvoltare va creşte în acest an cu 6,7%, comparativ cu 2007, la 283 de miliarde de dolari. Anul viitor, sumele trimise din străinătate s-ar putea reduce cu 0,9%, potrivit scenariului de bază, iar în cea mai pesimistă variantă, cu 5,7%.
CHELTUIELI – Infrastructura feroviară, două mld. euro în plus
Modernizarea coridorului feroviar IV (ruta Curtici-Constanţa) va angaja cheltuieli suplimentare de două miliarde de euro, pentru respectarea unei cerinţe a Comisiei Europene privind o viteză de circulaţie a trenurilor de 160 km/h, faţă de 120 km/h cåt fusese prevăzut iniţial. Suma va fi eşalonată pe o perioadă de cinci ani. „Guvernul va aproba săptămåna viitoare (aceasta, n.r.) un memorandum prin care să suplimenteze de la buget cheltuielile în plus pentru modernizarea Coridorului IV feroviar“, a declarat ministrul transporturilor, Ludovic Orban. „Comisia Europeană a fost inflexibilă în ceea ce priveşte viteza pe Coridorul IV şi nu a acceptat decåt viteza standard (de 160 km/h, n.r.)“, a explicat oficialul. Potrivit lui Orban, „Romånia are nevoie de minimum trei miliarde de euro anual pentru infrastructura de transport naţională“.
