În consecinţă, guvernul doamnei Theresa May îndeamnă şi Camera Lorzilor să autorizeze separarea. Dincolo de procedură, sunt semne de nelinişte vizibile de ambele părţi. Dacă Uniunea Eurpeană îşi face calcule, angajatorii britanici se tem că europenii care activează acum în afacerile lor vor pleca, iar sectorul de business va avea de suferit în mod grav.

Brexit – etapa parlamentară

“Aştept de la Camera Lorzilor să-şi facă munca şi să-şi ducă la îndeplinire datoria patriotică autorizându-ne să avansăm şi să negociem această nouă relaţie cu UE”. Acestea sunt cuvintele care mână în luptă Guvernul Majestăţii Sale. Deputaţii au aprobat cu o largă majoritate textul proiectului de lege privind Brexitul, la finalul mai multor zile de dezbateri. În cazul unui amendament din partea Camerei Lorzilor, care va studia proiectul de lege începând cu 20 februarie, textul va reveni în Camera Comunelor. Intitulat “Proiectul de lege al UE – notificare privind retragerea”, textul îi oferă doamnei Theresa May dreptul de a activa articolul 50 al Tratatului de la Lisabona, ce va lansa doi ani de negocieri pentru ieşirea Marii Britanii din UE.

Declaraţii războinice

La o zi două votul istoric al parlamentului britanic, guvernul de la Londra şi-a dezvăluit strategia privind Brexitul, cuprinsă într-o Carte Albă ce reia liniile generale deja menţionate de premierul Theresa May, inclusiv ieşirea din piaţa unică europeană. Cartea Albă detaliază în 77 pagini cele 12 puncte pe care şefa guvernului conservator le-a expus în discursul susţinut pe 17 ianuarie. Atunci Theresa May a subliniat că ieşirea din UE va implica automat ieşirea Marii Britanii de sub jurisdicţia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, precum şi ieşirea din piaţa unică europeană, pentru că altfel Brexitul practic nu ar mai însemna părăsirea blocului comunitar decisă la referendumul din 23 iunie. Oficialii europeni în frunte cu preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker au exclus însă posibilitatea ca Londra să negocieze o relaţie cu Uniunea Europeană care să fie mai avantajoasă decât cea existentă între diferitele ţări ale UE. Europenii insistă ca interesele UE să fie apărate, iar un stat care părăseşte blocul comunitar să nu poată beneficia de un regim mai bun decât cel care există între statele membre. Londra a indicat că vrea să menţină cel mai bun acces posibil pe piaţa unică a celor 500 milioane de consumatori.

Îngrijorarea angajatorilor

Între timp, cresc temerile angajatorilor din Marea Britanie, dar şi al britanicilor care activează în ţările euroene. Peste un sfert dintre angajatori au declarat că muncitorii lor din alte state membre ale Uniunii Europene s-au gândit să părăsească firmele lor sau chiar să plece din Marea Britanie în 2017, după Brexit. Proporţia creşte la 43% în cazul angajatorilor din educaţie şi la 49% în cazul angajatorilor din sectorul de sănătate, arată un studiu al Chartered Institute of Personnel and Development. Astfel, piaţa muncii din Marea Britanie rămâne solidă, dar decizia de a ieşi din Uniunea Europeană ar putea forţa companiile să îşi regândească strategiile pentru că vor trebui să se adapteze la o situaţie viitoare în care vor fi mai puţini muncitori din UE şi mai puţini muncitori în general. Cele mai recente date oficiale arată că angajatorii care se bazează foarte mult pe muncitorii migranţi din UE au probleme în a acoperi locurile de muncă vacante: firmele din retail şi vânzările engros, producţie, sănătate, turism şi servicii alimentare fiind responsabile pentru 45% din locurile de muncă vacante la finele lui 2016. Doamna May a promis un control sporit al imigraţiei după ce Marea Britanie va ieşi din blocul comunitar, lucru care ar putea să se întâmple în 2019, chiar dacă acest lucru va însemna pierderea accesului nerestricţionat la piaţa unică europeană.

Ce spun britanicii din Europa

Majoritatea expatriaţilor britanici din Uniunea Europeană sunt îngrijoraţi că Brexitul le va limita drepturile în ţara de reşedinţă, arată cel mai recent sondaj de opinie. Aproximativ 83% dintre respondenţi au declarat ca sunt “foarte îngrijoraţi” de impactul pe care l-ar avea asupra lor părăsirea UE de către Marea Britanie. Sondajul, efectuat pe un eşantion de 5.000 de britanici care trăiesc în ţări UE sau în Islanda, Norvegia şi Elveţia, a fost realizat de filiala europeană a Partidului Democrat Liberal britanic, care a desfăşurat o campanie pentru rămânerea Marii Britanii în UE.

Fenomenul scoţian

Parlamentul scoţian a votat cu o largă majoritate respingerea planului guvernului de la Londra de ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană, un vot simbolic, neconstrângător, care evidenţiază însă fractura între provinciile britanice în ce priveşte Brexit-ul. Deşi la referendumul din 23 iunie votul per ansamblu a fost favorabil Brexit-ului, două provincii – Scoţia şi Irlanda de Nord – au votat majoritar pentru menţinerea Regatului Unit în blocul comunitar. Theresa May susţine că o Scoţie independent nu va fi în UE, iar Guvernul de la Londra respinge idea unui nou referendum scoţian. Cu toate acestea, însă, sondajele arată că Brexit-ul impulsionează sprijinul pentru independenţa Scoţiei.