În contextul unui război care durează de peste trei ani, o posibilă schimbare strategică în sprijinul oferit Ucrainei de către aliații NATO a provocat reacții în lanț. Liderii occidentali par să fi renunțat la vechile restricții care împiedicau folosirea armelor cu rază lungă de acțiune împotriva țintelor din interiorul teritoriului rus. În replică, Vladimir Putin avertizează că acest pas ar transforma NATO într-o parte beligerantă în mod direct, ceea ce ar schimba radical natura conflictului.
În paralel, Europa face demersuri pentru a se înarma serios, iar Statele Unite iau în calcul sancțiuni suplimentare împotriva Moscovei.
Vladimir Putin amenință NATO cu un conflict direct
Președintele rus Vladimir Putin a lansat un avertisment dur la adresa NATO, în contextul noilor declarații venite din Occident. Potrivit liderului de la Kremlin, eliminarea limitărilor privind raza de acțiune a rachetelor livrate Ucrainei ar echivala cu implicarea directă a Alianței în război.
„Țările NATO vor fi în război direct cu Rusia, dacă într-adevăr ridică restricțiile privind raza de acțiune a rachetelor furnizate Kievului”, a spus el.
Într-o dezbatere televizată transmisă de postul public german, cancelarul Friedrich Merz a afirmat că principalele state membre NATO nu mai impun limite privind raza de acțiune a armamentului furnizat Ucrainei.
„Nu mai există niciun fel de restricții pentru raza de acțiune a armelor furnizate Ucrainei, nici de la britanici sau francezi, nici de la noi și nici de la americani. Asta înseamnă că Ucraina se poate apăra inclusiv atacând poziții militare din Rusia, de exemplu.
Nu a putut s-o facă până de curând și, cu foarte puține excepții, nici nu a făcut-o. Dar acum poate. Deci poate lovi ținte militare rusești mult mai adânc pe teritoriul Rusiei”, a declarat Friedrich Merz.
Anterior, armele livrate Kievului puteau fi folosite doar pentru a contracara atacurile lansate de forțele ruse din apropierea graniței. Schimbarea de poziție sugerează că aliații vestici își consolidează sprijinul pentru Ucraina și vor să ofere acesteia capacitatea de a preveni și descuraja viitoare lovituri rusești.
Vladimir Putin: „Un act de război din partea NATO”
Reacția președintelui rus nu a întârziat. Putin a transmis un avertisment sever, interpretând această decizie ca o implicare directă a NATO în războiul din Ucraina.
„Dacă această decizie este luată, nu ar semnifica nimic altceva decât participarea directă a țărilor NATO, SUA, statelor europene la războiul din Ucraina. Ar fi participarea lor directă.
Iar asta schimbă, desigur, într-o manieră semnificativă, însăși esența acestui conflict. Ar însemna că țările NATO ar fi în război cu Rusia. Iar noi am lua deciziile potrivite pe baza noilor amenințări cu care ne confruntăm”, a declarat Putin.
De asemenea, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a sugerat că orice perspectivă de negocieri ar fi serios afectată de această mutare.
„O astfel de decizie ar fi împotriva aspirațiilor noastre de a ajunge la o reglementare politică a conflictului și contrară eforturilor acum în curs de desfășurare pentru soluționarea crizei. Așadar este o decizie destul de periculoasă, repet, dacă este într-adevăr luată”, a afirmat Peskov.
UE creează un fond de înarmare de 150 de miliarde de euro
În paralel cu discuțiile privind raza de acțiune a armelor, Uniunea Europeană face pași concreți pentru a-și întări capacitățile militare. Consiliul European a aprobat formarea unui fond destinat înarmării, în valoare de 150 de miliarde de euro. Inițiativa vizează consolidarea securității continentului și sprijinirea Ucrainei într-un mod mai sistematic și coerent.
Comisarul european pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius, a declarat:
„Putin nu dorește un armistițiu, nu vrea pace și poate că și administrația americană începe să înțeleagă că Putin vrea continuarea războiului, convins că îl va câștiga. Formula pace prin forță presupune să consolidăm capacitățile militare ale Ucrainei.
Mi-aș dori ca și administrația americană să înceapă să înțeleagă că o Ucraină mai puternică va ajuta la obținerea păcii într-un mod mai eficient”.
Trump avertizează Rusia, dar schimbă tonul politicii externe
Președinte american Donald Trump a transmis propriile avertismente către Moscova. Acesta a afirmat că Vladimir Putin „se joacă cu focul” și a sugerat că Rusia ar fi avut mult mai mult de suferit dacă el nu ar fi intervenit decisiv în trecut.
„Ceea ce Vladimir Putin nu realizează este că, dacă nu eram eu, multe lucruri rele i s-ar fi întâmplat deja Rusiei, şi eu vreau să spun FOARTE RELE. Se joacă cu focul”, a scris Donald Trump.
„What Vladimir Putin doesn’t realize is that if it weren’t for me, lots of really bad things would have already happened to Russia, and I mean REALLY BAD. He’s playing with fire!” –President Donald J. Trump pic.twitter.com/2YjbtyYiwK
— The White House (@WhiteHouse) May 27, 2025
Totodată, Trump a criticat dur acțiunile militare ruse din Ucraina, spunând că președintele rus „a înnebunit complet” și că aceste atacuri sângeroase asupra civililor sunt lipsite de justificare.
„Putin omoară inutil o mulţime de oameni, şi nu vorbesc doar despre soldaţi. Rachete şi drone sunt lansate asupra oraşelor din Ucraina, fără absolut niciun motiv”, a declarat președintele american.
Conform unor surse citate de CNN și Wall Street Journal, Trump ia în calcul impunerea de noi sancțiuni împotriva Rusiei. Aceasta ar marca o ruptură clară față de pozițiile sale anterioare, mai favorabile unei apropieri de Moscova.
Vicepreședintele JD Vance a sugerat de asemenea, că SUA vor adopta o abordare mai realistă în politica externă.
„Am avut un experiment îndelungat în politica noastră externă care a neglijat apărarea națională și menținerea alianțelor noastre de dragul construirii de națiuni și al amestecului în afacerile altor țări.
Ceea ce vedem din partea președintelui Trump este o schimbare fundamentală de abordare, cu implicații profunde. Gata cu misiunile nedefinite limpede, gata cu implicarea noastră în conflicte prelungite! Ne întoarcem la acțiuni orientate strategic, la realism și la protejarea intereselor noastre naționale”.
Noi sancțiuni și presiuni din partea Congresului SUA
La Washington, mai mulți senatori americani solicită măsuri economice mai dure. Richard Blumenthal și Lindsay Graham promovează o serie de sancțiuni secundare, care nu ar viza direct Rusia, ci statele ce colaborează economic cu ea.
Aceștia propun o taxare de 500% pentru toate produsele importate din țări ce fac afaceri cu Moscova. Scopul este blocarea surselor de venit care susțin mașinăria de război a Kremlinului. Aceste propuneri reflectă o dorință tot mai clară de a izola Rusia pe scena internațională și de a accelera încheierea conflictului prin presiuni economice masive.
