Vladimir Găitan s-a stins din viață la vârsta de 73 de ani, a anunțat Nicolae Călugărița printr-o postare pe Facebook.

De asemenea, Valentin Teodosiu, colegul regretatului Vladimir Găitan, a declarat pentru Realitatea Plus că ”am aflat cu 15 secunde înainte să mă sunați, dar nu mi s-a confirmat. Bănuiesc totuși că e adevărat.

A fost un om plin de umor, uneori poate prea sarcastic. De multă vreme ne spunea că simte că o să ne părăsească. A fost un mare actor, un profesionist”.

”S-a chinuit foarte mult cu boala”

”Din păcate s-a stins. Ne stingem generație după generație. Vreau să spun că Duțu Găitan s-a chinuit foarte mult cu boala”, a subliniat Valentin Teodosiu, precizând că ”avea un cancer limfatic. Bănuia că-l are de la Cernobîl”.

Actorul Vladimir Găitan a fost decorat la 13 decembrie 2002 cu Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Cavaler, alături de alți actori, ”pentru devotamentul și harul artistic puse în slujba teatrului romanesc, cu prilejul împlinirii unui veac și jumătate de existență a Teatrului Național din București”.

Vladimir Găitan s-a născut în Suceava, pe data de 2 februarie 1947.

A absolvit în 1970 Institutul de artă Teatrală și Cinematografică, secția Actorie, clasa prof. George Carabin și Elena Negreanu.

A debutat pe scena Teatrului de Comedie

A debutat pe scena Teatrului de Comedie, unde a realizat roluri memorabile în piese ca ”Mutter Courage” de Bertholt Brecht (1972), ”Trei surori” de A.P. Cehov (1975), ”12 oameni furioși” de Reginald Rose (1977), ”Cinema” de Jean Anouilh (1979), ”Pierrot” de Moliere (1980), ”Turnul de fildeș” de Viktor Rozov (1981).

A rămas fidel acestui teatru și după 1990, jucând în piesele ”Amphitrion” de Moliere, ”Fuga” de Mihail Burgakov, ”Anna Karenina” de L.N. Tolstoi, ”…escu” de Tudor Mușatescu, ”Poker” de Adrian Lustig, ”Soare pentru doi” de Pierre Sauvil, ”Revizorul” de N.V. Gogol, ”Pescărușul” de A.P. Cehov. A fost director al Teatrului de Comedie din București (1994-1996).

De asemenea, a jucat și pe scena Teatrului ”Nottara”, în piese precum ”Întâlnire la Sunles” de Jean Anouilh, regia Geo Saizescu (1994), ”Îngeri în America” de Tony Kushner, regia Theodor Cristian Popescu (1998), precizează site-ul Teatrului de Comedie. În 2001 a devenit director al Teatrului ”Nottara” (13 februarie-20 iunie).

Debutul în cinematografie

A debutat în cinematografie în 1969, în perioada studenției, în filmul ”Reconstituirea”, în regia lui Lucian Pintilie. Au urmat roluri în foarte multe filme: ”Căldura”, regia Șerban Creangă (1969), ”Puterea și adevărul”, regia Manole Marcus (1971), ”Săgeata căpitanului Ion, regia Aurel Miheles (1972), ”Ceața”, regia Vladimir Popescu-Doreanu (1973), ”Pe aici nu se trece!”, regia Doru Năstase (1975), ”Din nou împreună”, regia George Cornea (1978), ”Năpasta”, regia Alexa Visarion (1982), ”Zbor periculos”, regia Francisc Munteanu (1984), ”Omul cu cercel de aur”, regia Joachim Hassler (1984), ”Întunecare”, regia Alexandru Tatos (1985), ”Racolarea”, regia George Cornea (1985), ”Secretul lui Nemesis”, regia Geo Saizescu (1986), ”Omul zilei”, regia Dan Pița (1997), ”Musafirul de duminică” de Petre Ispas, regia Nae Cosmescu (1979), ”Roberta”, regia Valentin Hotea (2000), ”Detectiv fără voie”, regia Silviu Jicman (2002).

O colaborare îndelungată a avut cu regizorul Sergiu Nicolaescu, acesta distribuindu-l în foarte multe dintre filmele realizate: ”’Zile fierbinți” (1975), ”Accident” (1976), ”Pentru patrie” (1977), ”Ultima noapte de dragoste” (1979), ”Duelul” (1981), ”Întâlnirea” (1982), ”Wilhelm Cuceritorul”, co-producție franco-română (1982), ”Noi, cei din linia întâi” (1985), ”Francois Villon — poetul vagabond” (1987), ”Mircea” (1988), ”Coroana de foc (1990), ”Oglinda — Începutul adevărului” (1993), ”15” (2005), ”Goldberg — Supraviețuitorul” (2008), ”Poker” (2010).

A avut numeroase roluri și în spectacole de teatru TV sau radiofonic.

A jucat în serialele și telenovelele românești ”Roberta”, ”Căsătorie imposibilă”, ”Daria, iubirea mea”, ”Cu un pas înainte”, ”Inimă de țigan”, ”State de România — Student la Sorbona”.