Apar însă tot mai multe voci care avertizează că un astfel de proiect poate scăpa de sub control și riscă să devină o amenințare directă la adresa planetei. Așadar, ce riscă omenirea dacă planurile lui Bill Gates vor fi puse în aplicare?

Încă de-acum câțiva ani, oameni de știință au propus geoingineria atmosferei prin folosirea gestionării radiației solare (SRM) pentru a contracara creșterea rapidă a temperaturilor. Geoingineria solară sau „gestionarea radiației solare” (SRM) descrie o serie de metode, toate ipotetice, pentru reducerea artificială a luminii solare la suprafața Pământului, cu scopul de a atenua încălzirea globală.

Teoretic, avioane modernizate ar urma să elibereze nori de aerosoli in atmosferă, mimând norii de răcire ai unui vulcan care erupe și contracarând astfel creșterea temperaturii. Finanțat de donatori privați, inclusiv de Bill Gates, proiectul a dat naștere unor dezbateri acerbe.

Pentru susținătorii săi, SRM este ieftin, ușor de realizat și mai ales global. Dar SRM este și extrem de controversat scrie Inverse.

Nici măcar teoreticienii SRM nu sunt neapărat „fani”. Într-un articol din New York Times, David Keith, profesor de fizică aplicată și dezvoltator principal al Programului de cercetare în geoinginerie solară de la Harvard, spune: ”Care este cea proastă modalitate de a răci planeta? SRM”.

Nu se știe dacă o acoperire sporită a norilor ar răci uniform planeta sau ar agrava problemele din anumite zone ale lumii

Între timp, Union of Concerned Scientists, o agenție științifică de supraveghere, a recomandat „o abordare cât mai precaută”. De asemenea, Academia Națională de Științe a propus cercetări prefațate, avertizând asupra potențialelor catastrofe rezultate din gestionarea defectuoasă a SRM și chiar ca urmare a războiului climatic.

Din punctul de vedere al mediului, nu se știe dacă o acoperire a norilor ar răci uniform planeta sau ar agrava problemele din anumite zone ale lumii.

Perturbarea musonilor din India

Unii oameni de știință își fac griji cu privire la perturbarea musonilor din India, de exemplu, care ajută la hrănirea miliardelor de oameni; sau la reducerea ploii în jurul Ecuatorului. Alții sunt îngrijorați de acidificarea oceanelor în urma împrăștierii a milioane de tone de praf de cretă. Bugetele restrictive limitează capacitatea oamenilor de știință de a rula simulări pe computer, iar finanțarea federală pentru cercetare este inexistentă.

David Keith își împarte timpul între conducerea Laboratorului de geoinginerie solară de la Harvard și consilierea lui Bill Gates cu privire la politica climatică, în special la SRM. Gates deja un finanțator al Laboratorului de geoinginerie solară de la Harvard.
Cercetarea actuală a lui Keith contrazice teoriile anterioare despre efectele ecologice ale SRM.

Într-o lume perfectă, nu am avea nevoie de geoinginerie solară

„Primele lucrări sugerau că geoingineria solară poate reduce seceta. Acum, aproape toate rapoartele recente sugerează că va provoca seceta”, spune Keith.

„Într-o lume perfectă, nu am avea nevoie de geoinginerie solară, dar există șanse tot mai mari ca schimbările climatice să ne distrugă planeta”, spune Lee.

NASA estimează în prezent că temperaturile lumii vor crește între 2,5 și 4,5 grade Celsius până în 2100. Chiar dacă în viitorul apropiat ar fi posibil să se ajungă la zero net emisii, ar fi nevoie de multe milenii pentru ca Pământul să absoarbă excesul de gaze cu efect de seră. Dacă omenirea ar înceta să mai producă carbon astăzi, temperatura Pământului ar crește cu mult peste 1,5 grade Celsius până la începutul anilor 2030.

Riscuri imprevizibile, inclusiv schimbări extreme ale modelelor meteorologice

Atunci când încearcă să facă simulări SRM, cercetătorii se izbesc de problema banilor. Rezultatele arată că, în timp ce punerea în aplicare a geoingineriei solare ar putea determina o scădere destul de rapidă a temperaturilor, încetarea bruscă a acesteia ar putea provoca creșteri rapide pe măsură ce temperaturile își revin.

Cercetările pe scară largă privind eficacitatea geoingineriei solare au fost blocate din cauza controverselor dintre oamenii de ştiinţă. Cei care se opun proiectului cred că o astfel de tehnologie prezintă riscuri greu de anticipat, inclusiv schimbări extreme ale modelelor meteorologice care nu diferă de tendințele de încălzire la care asistăm deja.

Mai mult, ecologiștii se tem că o schimbare dramatică a strategiei de atenuare va fi tratată ca o undă verde pentru a se continua emiterea de gaze cu efect de seră, cu modificări mici sau deloc în modelele actuale de consum și producție.