Belgia preia președinția rotativă a Uniunii Europene

Belgia se află pentru a 13-a oară în posesia președinției rotative a Uniunii Europene, într-un moment crucial pentru aceasta, în fața unor provocări majore precum consecințele agresiunii ruse în Ucraina, impactul post-pandemic, criza energetică, combaterea dezinformării, fenomenele climatice extreme și conflictul din Orientul Mijlociu.

Obiectivele Președinției belgiene includ menținerea unui sprijin ferm pentru Ucraina, susținerea Agendei Strategice 2024-2029 și pregătirea discuțiilor privind viitorul Uniunii Europene.

În domeniul justiției și afacerilor interne, prioritățile-cheie vizează reforma sistemului de migrație și azil, precum și consolidarea unei zone Schengen mai reziliente.

„Protejează, întăreşte, pregăteşte” este sloganul ţării la preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, acesta cuprinzând, în mod concis, cele şase teme-cheie ale acestui al 13-lea mandat (angajamentul faţă de o Europă mai sigură, mai puternică şi mai rezistentă, capabilă să navigheze în peisajul complex şi în schimbare rapidă al politicii globale), conform mesajului premierului belgian, postat pe Belgian Presidency.

Belgia, prima țară care a deținut președinția Consiliului

Belgia a fost prima țară din Uniunea Europeană care a deținut președinția Consiliului în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 1958, fiind unul dintre membrii fondatori ai construcției comunitare.

Președinția a revenit Belgiei în primul rând datorită începerii numelui statului cu litera „B”, conform ordinii alfabetic prevăzute în tratatele care reglementau rotația președinției rotative.

În plus față de președinția din 1958, Belgia a mai deținut președinția în următoarele perioade: ianuarie – iunie 1961, ianuarie – iunie 1964, ianuarie – iunie 1967, ianuarie – iunie 1970, ianuarie – iunie 1973, ianuarie – iunie 1978, iulie – decembrie 1982, iulie – decembrie 1987, ianuarie – iunie 1994, ianuarie – iunie 2002, iulie – decembrie 2010, conform informațiilor oferite de Consiliul Europei.

Statele membre care dețin președinția Uniunii lucrează împreună în grupuri de câte trei, cunoscute sub numele de „trio-uri”, pentru o perioadă de 18 luni. Trio-ul actual este format din Spania (iulie – decembrie 2023), Belgia (ianuarie – iunie 2024) și Ungaria (iulie – decembrie 2024).

Planul  Spania-Belgia-Ungaria

Planul pe 18 luni al noului trio, care a început la 1 iulie 2023, a fost aprobat în cadrul Consiliului Afaceri Generale al Uniunii Europene din data de 27 iunie 2023.

Obiectivele trio-ului:

  • evaluarea, la jumătatea perioadei, a cadrului financiar multianual 2021-2027, precum şi contribuţia la finalizarea uniunii bancare şi la realizarea de progrese în direcţia unei veritabile uniuni a pieţelor de capital;
  • contribuţia la revizuirea Codului vamal al Uniunii;
  • continuarea lucrărilor privind transformarea digitală, asigurând ceea ce se numeşte incluziune digitală;
  • continuarea lucrărilor privind reforma sistemului european comun de azil şi a pactului privind migraţia şi azilul;
  • punerea în aplicare a Strategiei de securitate cibernetică a UE şi depunerea de eforturi în direcţia consolidării autonomiei strategice în domeniul tehnologiilor digitale;
  • punerea în aplicare a pachetului „Fit for 55”;
  • monitorizarea şi punerea în aplicare a politicii agricole comune (PAC) reformate şi conceperea noii PAC post-2027;
  •  coordonarea sprijinului financiar pe termen lung pentru reconstrucţia Ucrainei;
  • contribuţia la modelarea comunităţii politice europene ca forum de dialog politic paneuropean la nivel înalt între statele membre ale UE şi vecinii lor cei mai apropiaţi pe tema stabilităţii şi securităţii europene, a securităţii energetice şi a rezilienţei.