”Dacă se va relua creșterea economică, în 2012 sper să vedem pe piață un plus de până la 10%, față de 2011. Problema este că această creștere se va produce pe segmentele de preț mediu, iar prețurile la raft sunt în continuare în scădere (în condițiile în care costul de achiziție și costurile de operare cu clienții au crescut). Financiar, asta se va traduce printr-o profitabilitate mai scăzută la nivelul întregii industrii”, spune șeful Pernod Ricard România, explicând că și așa importatorii au mari probleme cu colectarea banilor din piață.

”Distribuitorii noștri trec printr-o perioadă dificilă și am fost obligați să mărim tremenele de plată, ceea ce a avut, și are, un impact negativ pe cash flow. Dacă în 2008 lucram cu 44 de distribuitori, astăzi numărul lor este de aproximativ 30”, dă Furir un exemplu concret.

Evoluția Pernod Ricard nu a urmat însă tabloul economic general al pieței de băuturi alcoolice caracterizat, anul trecut, de scădere de 16%, în valoare și minus 20%, în volum, conform datelor MEMRB.  În prima jumătate a acestui an, Pernod Ricard România a înregistrat afaceri de circa 9,4 mil. de euro, cu 5% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Compania a încheiat 2010 cu o cifră de afaceri de de aproximativ 23.8 mil. euro.

Cu vânzări de 1.350 mii litri în 2010, Ballantine’s și Absolut reprezintă circa 60% din cifra de afaceri a Pernod Ricard România; ”cel mai dinamic brand este Absolut, cu o creștere de 40% în 2010, față de 2009. Trendul pentru 2011 este pozitiv, cu o creștere de peste 25%”, detaliază Furir.

Pernod Ricard își va adăuga, în curând, în portofoliul de 37 de mărci și o vodcă din Polonia, poziționată pe segmentul mainstream. Acum, spun cercetările Nielsen România, Ballantine’s este, în categoria băuturilor de tip whisky, liderul pieței de whisky, în valoare, și a doua cea mai vândută marcă din România, în funcţie de volum, după Teacher’s (Cristalex).

10% din români sunt dependenţi de alcool

Cu riscul unui truism, un rol-cheie în ecuația de creștere a vânzărilor importatorilor de spirtoase l-a avut comportamentul de consum al clienților, iar în cazul românilor acesta s-a modificat vizibil în ultimii trei ani. Dacă e să ne uităm la cifre, consumul de băuturi spirtoase a scăzut de la 8,5 litri în 2008, la cinci, în 2010,  potrivit datelor Garant, patronatul care reunește producători din domeniu.

„Din cauza crizei, foarte mulți oameni s-au mutat pe autoconsum“, constată Romulus Dascălu, președintele Garant. O tendință confirmată și de Tudor Furir, care vorbește la rândul lui de o scădere ”vizibilă” în HoReCa. ”Retailul modern este cel mai dinamic canal ( 55% în vânzări). Practic, în ultimii trei ani procentele s-au inversat, iar HoReCa a scăzut de la 55 la 45%”. Totodată, consumatorii au devenit mult mai atenți la cum își cheltuie banii. Cele mai mari vânzări se fac acum prin promoții. ”Multi consumatori au trecut de la branduri superpremium (Chivas Regal, de exemplu) la branduri premium ( Ballantine’s, Jameson).

Prețul a devenit cel mai important factor în decizia de cumpărare, iar promoțiile de preț în retail sunt extrem de importante”, explică Tudor Furir. Apropo de prețuri, o eventuală mărire a accizei, i-ar obliga pe importatori să crească prețurile, ceea ce le-ar afecta și mai mult  profitabilitatea.

”Nivelul actual de taxare este deja la limita superioară; o mărire nu ar aduce beneficii la buget, din contra, eu cred că încasările bugetare ar scădea”, consideră Furir, lăsând să se înțeleagă că singura certitudine ar fi creșterea evaziunii fiscale.Pernod Ricard își împarte piața românească a spirtoaselor de import cu importatori, ca BDG Import, Cristalex sau Sollers PPD, și, producători locali, cum sunt Alexandrion Grup România, Prodal ’94, Zarea, Scandic Distilleries sau Euroavipo.Consumul de băuturi alcoolice se ridică anual la 18,5 litri pentru fiecare adult român, cu 20% mai mult decât media din Uniunea Europeană, conform datelor Asociaţiei pentru Lupta Împotriva Alcoolismului şi Toxicomaniilor (ALIAT).

Dintre persoanele care ocupă funcţii manageriale, ”28% consumă alcool peste limita admisă", arată aceleași date. Deși poate suna cinic, piața românească de băuturi alcoolice va rămâne cu o bază fidelă de consumatori. Ministerul Sănătății estimează că numărul real al persoanelor dependente de alcool din România reprezintă 10% din populație. Mai exact, circa 2,2 milioane de oameni.