micuta cetate a Vaticanului, de misiuni sociale si umanitare in state sarace, de intalniri cu alti lideri politici sau religiosi. Pentru toate acestea, insa, este nevoie si de bani.Averea fabuloasa care se spune ca ar exista la Vatican a fost descrisa de fostul Suveran Pontif, Ioan Paul al II-lea, ca fiind nimic altceva decat „un mit“. Cat timp in jurul ei va pluti misterul, oficialii Sfantului Scaun neexceland in transparenta, vor continua sa se teasa si legende. Cert este, insa, ca turbulentele de pe pietele financiare, cu scaderea monedei americane si pierderi ale portofoliilor de actiuni denominate in dolari nu au iertat nici investitiile Vaticanului, dupa ce finantele Bisericii fusesera oricum slabite de despagubirile platite in mai multe procese. Cu toate acestea, Vaticanul continua sa stranga sute de milioane de dolari in fiecare an de la diocezele din intreaga lume, din donatiile facute de credinciosi, dar si din valorificarea catorva proprietati imobiliare, bineinteles altele decat faimoasele capodopere arhitectonice din Cetate. Metodele traditionale de colectare a banilor, cum este „Obolul Sfantului Petru“, s-au adaptat in timp la realitatile vietii moderne, credinciosii putand face acum si plati on-line, de pe card.