Creditele în valută pe pieţele din Europa emergentă sunt principala problemă a băncilor austriece, iar banca centrală de la Viena discută cu instituţiile de credit şi cu autorităţile locale din statele vizate pentru a reduce această expunere, a declarat vineri guvernatorul Băncii Austriei.

Guvernatorul băncii centrale a Austriei, Ewald Nowotny, totodată membru în Consiliul Băncii Centrale Europene (BCE), a arătat că băncile austriece au acordat împrumuturi în valoare totală de circa 80 miliarde euro în statele foste comuniste din Europa, transmite Reuters.

În România, Ungaria, Polonia, Ucraina, ţările baltice, dar şi în alte state din regiune, majoritatea creditelor ipotecare şi pentru achiziţia de autoturisme sunt denominate în valută, în principal în euro şi franci elveţieni, clienţii băncilor dorind să beneficieze de dobânzile mai reduse ale acestor monede.

Creşterea economică a zonei n-a fost sustenabilă

„Creşterea creditului în valută a contribuit desigur la creşterea economiilor din aceste state, însă nu într-un mod sustenabil. Am discutat cu băncile despre reducerea creditării în monetă străină şi cooperăm totodată cu băncile centrale din statele vizate. Este una dintre schimbările pe termen lung pe care dorim să o impunem ca lecţie a crizei”, a declarat Nowotny.

Potrivit oficialului, situaţia nu este omogenă la nivelul întregului sector bancar austriac, iar unele bănci se vor confrunta cu dificultăţi mai mari în ceea ce priveşte rambursarea ajutoarelor de stat obţinute în cadrul programului de stabilizare a sistemului financiar.

„Există creditori care pot (rambursa ajutorul de stat) şi creditori în cazul cărora acest lucru nu este sigur. Observăm că diferenţele se lărgesc, în loc să se restrângă. Monitorizăm atent situaţia”, a arătat el.

Nowotny a adăugat că banca centrală a Austriei recomandă extinderea programului de stabilizare a sectorului bancar, derulat de guvern, până la finele anului viitor. Grupurile austriece Erste Bank şi Raiffeisen International se numără printre cele mai mari bănci din România.

rincipalele nouă bănci cu capital străin din România şi-au redus expunerea pe piaţa locală cu maxim 2% comparativ cu finele lunii martie şi nu a existat în nici un moment o schimbare de strategie privind o posibilă modificare a angajamentelor asumate, a declarat viceguvernatorul BNR Cristian Popa.

El a atras atenţia că modalitatea de calcul al expunerilor băncilor în metodologie BIS (Banca Reglementelor Internationale) diferă de cea stabilită de banca centrală şi FMI.

Reducerile de expuneri au fost de peste 1% – maxim 2% faţă de martie, potrivit metodologiei locale şi a FMI.

„Esxistă variaţii între bănci în contextul în care unele au adus bani suplimentari faţă de 31 martie şi unele instituţii izolate şi-au redus expunerile. Cifrele nu sugerează că banii au fost pe punctul de a pleca”, a spus Popa după o conferinţă de presă.

El a atras atenţia că angajamentele celor nouă bănci sunt voluntare.

„Dacă aceste instituţii voiau îndeajuns să îşi retragă capital, puteau să o facă. Sigur că noi nu am fi stat cu mâinile în sân”, a spus Popa.

Deocamdată, BNR e liniştită

Principalele nouă bănci cu capital străin din România şi-au redus expunerea pe piaţa locală cu maxim 2% comparativ cu finele lunii martie şi nu a existat în nici un moment o schimbare de strategie privind o posibilă modificare a angajamentelor asumate, a declarat viceguvernatorul BNR Cristian Popa.

„Esxistă variaţii între bănci în contextul în care unele au adus bani suplimentari faţă de 31 martie şi unele instituţii izolate şi-au redus expunerile. Cifrele nu sugerează că banii au fost pe punctul de a pleca”, a spus Popa.

El a atras atenţia că angajamentele celor nouă bănci sunt voluntare.”Dacă aceste instituţii voiau îndeajuns să îşi retragă capital, puteau să o facă. Sigur că noi nu am fi stat cu mâinile în sân”, a spus Popa.

FMI va media din nou între BNR şi băncile străine

FMI pregăteşte pentru 18 noiembrie o întâlnire la Bruxelles cu principalele nouă bănci străine prezente în România pentru a discuta evoluţia angajamentelor asumate de acestea, a declarat joi Jeffrey Franks, şeful misiunii de evaluare acordului stand-by.

Grupurile-mamă ale principalelor nouă bănci cu capital străin au semnat, în luna august, scrisori bilaterale de angajament pentru menţinerea nivelului expunerii pe piaţa românească şi a ratei de solvabilitate a sucursalelor peste 10%.

Băncile care au semnat acordurile – Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank, Piraeus Bank şi UniCredit -controlează 70% din piaţa din România.

SURSA:Mediafax

Te-ar putea interesa și: