Titluri de stat. Mirajul dobânzilor mari și realitatea riscurilor economice
Titluri de stat. Românii au devenit din ce în ce mai atrași de titlurile de stat, investind masiv în acestea.
Fenomenul a generat un val de reacții și explicații din partea specialiștilor în economie, care atrag atenția asupra unor aspecte mai puțin vizibile, dar esențiale în luarea unor decizii financiare sănătoase.
Dobânzi mari, riscuri și lipsă de educație financiară
Economistul Radu Georgescu a explicat într-o postare pe rețelele sociale că dobânzile generoase oferite de stat nu sunt neapărat un semn de sănătate economică, ci dimpotrivă, reflectă vulnerabilități majore.
România se confruntă cu cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană și este clasificată de agențiile de rating, precum Fitch și S&P, drept cea mai riscantă economie din blocul comunitar.
Acest context determină statul român să ofere dobânzi mai mari decât țări precum Albania, Bulgaria sau Croația, în încercarea de a atrage lichiditate din partea populației.
„Dobânzile la titlurile de stat sunt influențate de inflația și gradul de risc economic din țara respectivă. România are cea mai mare inflație din UE. România este cea mai riscantă economie din UE, conform agențiilor de risc Fitch și S&P. Aceste agenții de risc spun că este un risc mare pentru cursul euro să crească accelerat în acest an. Motivul este că avem un deficit de cont curent uriaș. Asta înseamnă că ies mult mai mulți euro din România decât intră. Tot aceste agenții de risc spun că avem un risc mare din cauza deficitului bugetar. Din acest motiv România plătește dobânzi la titlurile de stat mult mai mari decât : Albania, Bulgaria, Croația etc. Atunci care este logica financiară ca cineva să cumpare titluri de stat riscante? Mulți îmi spun că au cumpărat titluri de stat deoarece au dobânzi mari. Eu îi întreb de ce nu au cumpărat obligațiuni emise de Turcia? Obligațiunile Turciei au dobânzi de 40%”, a scris economistul Radu Georgescu pe pagina sa de Facebook.
Titluri de stat. Radu Georgescu subliniază că majoritatea investitorilor individuali nu înțeleg concepte esențiale precum riscul valutar sau cel legat de dobândă, și cu atât mai puțin practici sofisticate precum hedging-ul – strategia folosită de bănci pentru a se proteja de pierderi.
„Atunci de ce băncile cumpără titluri de stat? Motivul se numește Hedging – un fel de poliță de asigurare în domeniul bancar. Când eram la bancă cumpăram polițe de asigurare pentru riscurile valutare și de dobândă. Aceste polițe se numesc Contracte Swap. Chiar dacă euro va ajunge la 7 lei sau dobândă la 20% , băncile sunt asigurate. Băncile nu vor pierde bani”, scrie economistul.
În opinia sa, lipsa unei educații financiare solide lasă oamenii vulnerabili, aceștia fiind ghidați mai degrabă de speranța unor câștiguri rapide decât de o analiză realistă a contextului economic.
„Probabil 90% dintre oamenii care cumpără titluri de stat nu au auzit de Hedging. Nu înțeleg ce înseamnă riscul valutar și riscul de dobândă. Nu înțeleg cum îi va impacta aceste riscuri. Copiilor mei le spun că trebuie să studieze și să citească mult despre lucrurile din jurul lor. Dacă nu știi informațiile din jurul tău, viața te va învăța. Dar într-un mod mult mai rapid și mult mai dureros”, a adăugat acesta.
Statul concurează piața privată și inhibă dezvoltarea capitalului autohton
La rândul său, profesorul de economie Bogdan Glăvan oferă o perspectivă pragmatică asupra fenomenului. El subliniază că românii sunt motivați de randamentele ridicate, însă acest lucru nu este un semn de vitalitate, ci dimpotrivă: este un indiciu clar că statul nu mai poate atrage finanțare prin canale tradiționale, cum ar fi băncile, și recurge la populație pentru a-și acoperi deficitul.
Glăvan avertizează și asupra unui efect de domino în economie: atragerea banilor către titluri de stat se face în detrimentul companiilor private, care nu mai pot accesa împrumuturi în condiții rezonabile. Practic, statul intră în competiție directă cu mediul de afaceri, blocând inițiativele și frânând dezvoltarea pieței de capital.
Românii devin mai prudenți, dar interesul pentru titluri începe să scadă
În ciuda boom-ului inițial, ultimele date arată o tendință de scădere a interesului pentru titlurile de stat. Nesiguranța provocată de mediul internațional, tensiunile economice și politicile impredictibile – inclusiv cele adoptate de administrația Trump – îi fac pe români să fie mai rezervați. Preferința se mută către venituri fixe și sigure, dar prudența nu este întotdeauna sinonimă cu siguranța.
„În primul rând, fac o constatare banală: oamenii investesc acolo unde e randamentul mai mare. Dacă statul oferă mai mult decât băncile nu e o mândrie națională. Înseamnă că statul e rupt în fund, că nu se mai poate împrumuta de la bănci și oferă dobânzi mari pentru a atrage bani de la populație.
Al doilea aspect ține de incertitudine. Când ceva e incert, așa cum se întâmplă în prezent din cauza politicilor lui Trump, din cauza riscurilor privind ratingul de țară al României, din cauza deficitelor, când nu știi ce va fi, oamenii nu mai investesc în acțiuni, ci în venituri fixe. Devin atrași de venituri certe, adică mai priudenți.
Al treilea aspect este legat de faptul că statul se împrumută la dobânzi mari, la concurență cu companiile private, care astfel nu mai au acces la împrumuturi. Practic, statul subminează investițiile private și de asta piața de capital nu se dezvoltă. Nicio afacere sănătoasă nu se mai poate finanța.
Din fericire trendul este descendent, românii devin neinteresați de titlurile de stat, așa cum arată ultimele date statistice”, a declarat Bogdan Glăvan pentru „Adevărul”.
