În schimbul contribuţiei lor financiare, chinezii vor solicita garanţii pentru banii oferiţi, cum ar fi termeni preferenţiali în acordarea de credite sau alte angajamente în eventualitatea agravării crizei. În plus, China ar putea profita de această ocazie pentru a cere diferite concesii precum acordarea statutului de economie de piaţă sau reducerea restricţiilor pentru importurile de produse din domeniul high-tech provenite din China.

Un împrumut masiv acordat Europei ‘ar putea însemna o schimbare majoră în peisajul economic global: consolidarea influenţei economice chineze în detrimentul puterilor actuale, SUA şi Europa’, afirma recent Arvind Subramanian, analist la Centrul pentru Dezvoltare Globală (Center for Global Development) de la Washington.

Ideea unei Europe care să ajungă la o înţelegere cu regimul de la Beijing nelinişteşte disidenţii chinezi şi organizaţiile de apărare a drepturilor omului. ‘Să permitem Chinei să-şi pună planurile în aplicare implică un risc politic semnificativ’, spune un disident chinez. ‘Când dai chinezilor atât de multă putere, ei o vor folosi în felul lor. Nu vor respecta reguli sau coduri’, mai adaugă acesta.

Deşi rezervele valutare de 3.000 de miliarde de dolari ale Chinei tentează Europa, birocraţia şi procesul greoi al luării deciziilor din zona euro fac puţin probabile concesii masive faţă de China, mai ales în problema îndelungatului embargou asupra armelor instituit după reprimarea manifestaţiilor din piaţa Tienanmen în anul 1989. ‘Cu toate că Statele Unite au împrumutat masiv din China în ultimul deceniu fără să acorde concesii majore, dezbinarea europeană asupra modului de gestionare a datoriilor va face dificil ca Uniunea Europeană să evite oferirea unor astfel de concesii Beijingului’, afirmă Francois Godement şi Jona Parello-Plesner, analişti la Consiliul European pentru Afaceri Externe (ECFR, grup de reflecţie) într-un raport ce urmează a fi dat publicităţii.

China a reuşit deja să obţină active valoroase la nivel global, cum ar fi achiziţia producătorului de autoturisme Volvo sau acţiuni ale unor porturi şi aeroporturi, cât şi achiziţia de obligaţiuni emise de statele europene, acestea din urmă fiind la temelia bunăvoinţei Chinei pentru semnarea de viitoare contracte.

Deşi unii lideri europeni, cum este cazul preşedintelui francez Nicolas Sarkozy, curtează China, intenţiile acesteia cu privire la Europa stârnesc multă suspiciune pe continent. Mai multe asociaţii europene din domeniul producţiei se tem că o contribuţie a Chinei la fondul european de salvare va conduce la deschiderea pieţei europene pentru produsele importate din China, ceea ce va afecta producătorii europeni. Cei doi analişti de la ECFR afirmă că investiţiile Chinei în Europa i-au permis acesteia ‘să incite statele europene unul împotriva celuilalt şi împotriva intereselor lor colective’.

Uniunea Europeană este primul partener comercial al Chinei. Dar riscul unei crize a economiei chineze ar putea limita capacitatea acestei ţări de a sprijini Europa. ‘Peste câţiva ani China se va găsi într-o situaţie delicată pentru că ea însăşi ar putea fi nevoită să treacă printr-o reajustare dureroasă’, afirmă Minggao Shen, şeful secţiei de cercetare pentru China la Citigroup. Acesta estimează că statul chinez ar putea împrumuta Europei numai 300 de miliarde de dolari din rezerva sa valutară actuală de 3.200 de miliarde de dolari. China se loveşte deja de probleme precum inflaţia ridicată, preţul ridicat al proprietăţilor imobiliare, polarizarea socială şi corupţia în creştere.

Yang Jianli, un dizident chinez exilat care conduce ‘Iniţiativa pentru China’ (o organizaţie fondată în scopul sprijinirii democratizării Chinei), crede că există o percepţie greşită potrivit căreia China ar avea ambiţii globale grandioase. ‘Ei se tem cel mai mult de pierderea puterii’, afimă el, adăugând că ‘principala lor preocupare este să supravieţuiască, nimic altceva. Problema lor cea mai serioasă este una internă, nu internaţională’.