Potrivit Der Standard, Austria și România sunt strâns legate din punct de vedere economic. OMV are un rol special de jucat aici.

Odată cu preluarea majoritară a companiei de petrol și gaze Petrom în 2004, grupul parțial deținut de stat a devenit unul dintre cei mai mari investitori din România – iar acum, după veto-ul Schengen, se confruntă cu apeluri la boicot în țară și alte acuzații. Unul dintre ele se referă la Neptun, un imens zăcământ de gaze din Marea Neagră.

După veto-ul Schengen, presa română speculează că atitudinea ezitantă a austriecilor ar putea avea legătură cu relațiile strânse dintre OMV și Gazprom sau Lukoil. Aceasta din urmă nu este activă doar în domeniul petrolier, ci are și activități în domeniul gazelor, este listată la bursa de la Londra și, spre deosebire de Gazprom sau Rosneft, nu este o companie de stat.

Reamintim că fostul director general al Lukoil, Rawil Maganov, a murit la începutul lunii septembrie în urma unei presupuse căderi de la fereastra unui spital din Moscova. Maganov este unul dintre mai mulți oameni de afaceri ruși care au murit în circumstanțe misterioase de la războiul de agresiune al lui Putin împotriva Ucrainei.

OMV a renunțat la gaze în timpul dezvoltării Neptune Deep

Potrivit publicației din Austria, Rusia, în calitate de furnizor de gaze pentru Austria, nu ar trebui să fie snobită, motiv pentru care OMV a renunțat la gaze în timpul dezvoltării Neptune Deep și nu a mai urmărit proiectul cu graba necesară. Partea austriacă neagă acest lucru.

Descoperirea gazului în sine datează de mai bine de zece ani. În februarie 2012, directorul general de atunci al OMV, Gerhard Roiss, a reușit să anunțe „cea mai mare descoperire de gaze din istoria OMV”, întâmplător în ziua prezentării bilanțului anual, în timpul conferinței de presă.

Împreună cu Exxon Mobil ca partener, OMV Petrom, filiala românească a grupului austriac de petrol, gaze și produse chimice, a descoperit o mare bulă de gaz la 170 de kilometri în largul coastei orașului de coastă Constanța, la o adâncime cuprinsă între 100 și 1.000 de metri. Potrivit estimărilor, în jur de 200 de miliarde de metri cubi sunt depozitați acolo, adică atât cât a livrat Rusia către UE într-un an înainte de invazia Ucrainei.

„Ceva de genul acesta se întâmplă, de obicei, doar o singură dată în viața unui manager”, a declarat Roiss la momentul respectiv, descriindu-și bucuria legată de descoperirea în așa-numitul bloc Neptun. Lucrările pregătitoare începuseră deja cu mulți ani înainte. Apoi, dintr-o dată, nimic nu a mai funcționat. Prețul gazului era în pivniță, România dorea taxe mari și multe alte lucruri, un amestec prost pentru companiile care începuseră să exploateze zăcământul de gaze, mai scrie Der Standard.

Multinaționala americană Exxon Mobil, care era operatorul în cadrul asocierii în participație 50:50 cu OMV Petrom, a renunțat în cele din urmă. Romgaz a preluat jumătatea sa de acțiuni în luna aprilie a acestui an pentru mai mult de un miliard de dolari, în timp ce OMV Petrom a preluat conducerea Neptun. Odată cu războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și cu lipsa de energie rezultată, lucrurile s-au schimbat în favoarea proiectului Mării Negre.

„Prețurile sunt mult mai atractive, cererea este și ea prezentă”, a declarat recent pentru STANDARD Alfred Stern, care a trecut la conducerea OMV la începutul lunii septembrie a anului trecut. „Proiectul Neptune este unul care era foarte important în strategia noastră și care a devenit acum și mai important.”

Bucureștiul în grabă

Și guvernul de la București se grăbește brusc. Romgaz și OMV Petrom ar trebui să anunțe rapid decizia în privința câmpului de gaze. „Vreau acest lucru pentru că este o situație specială de piață”, și-a exprimat nerăbdarea, în urmă cu câteva săptămâni, ministrul român al Energiei, Virgil Popescu. „Este nevoie de gaze naturale pe piață, România poate juca un rol”, a spus el.

Însuși șeful OMV, Stern, a fost la București încă dinainte ca emoțiile să se amplifice din cauza veto-ului austriac împotriva admiterii României în Asociația Schengen. De asemenea, s-a întâlnit cu președintele Klaus Iohannis. Declarația sa înainte și după: „Vrem să nu ne grăbim pentru decizia finală de investiție în ceea ce privește Neptun Deep până la jumătatea anului 2023.

Investiție de patru miliarde de euro

De fapt, există o sumă enormă de bani în joc. Pentru a obține gazul ar trebui investite patru miliarde de euro, două miliarde doar de la OMV. Vechea lege offshore, care prevedea cea mai mare rată de impozitare din UE, de 23%, a fost între timp modificată de Parlamentul României și a devenit mai favorabilă investitorilor; cu toate acestea, OMV spune că ar dori în continuare să vadă îmbunătățiri în anumite puncte. Primul gaz ar putea să curgă în 2027, cu condiția să existe condițiile necesare și să se dea undă verde pentru investiție în 2023.

De altfel, anii care au urmat preluării Petrom de către OMV nu au fost în întregime lipsiți de fricțiuni. Pe scurt, compania românească de petrol și gaze avea mai mulți angajați în plată decât locuri de muncă, era ineficientă și pierdea bani. Sediul central din Viena a trecut printr-un program de restructurare dură, a modernizat rafinăria din Ploiești și a investit mulți bani în rețeaua locală de benzinării. În schimb, mii de angajați au fost nevoiți să plece, ceea ce încă provoacă resentimente în anumite cercuri și are un singur vinovat: OMV, mai arată jurnaliștii de la Der Standard.