Pana la Revolutia din 1989, localitatea hunedoreana Calan era cunoscuta pentru renumele apelor termale romane AQVE, din apropierea orasului, si prin flacarile sectiei Semicocs din cadrul Combinatului Siderurgic Victoria. Flacarile inalte ardeau, zi-noapte, deasupra celor cateva cosuri, luminand in noapte pana la departari de zeci de kilometri si raspandind in atmosfera tone de gaze si praf. Pe o raza de cativa kilometri, nimeni nu isi mai putea usca hainele pe franghie, iar iarba de pe camp era mereu poleita cu praf de carbune.
Baile AQVE din localitate erau, de asemenea, in paragina. In afara termelor romane, mai exista un bazin cu o amenajare improprie, in care se tamaduiau zilnic, pe timpul verii, oameni veniti chiar de departe, si un alt bazin necuratat, populat cu tot felul de vietuitoare de apa, mai ales cu broaste.
Restaurantul, aflat si el in paragina, era inconjurat de cateva casute care gazduiau, pe timpul sezonului estival, pe cei care se incumetau sa vina de departe, deoarece apelor facatoare de minuni li se dusese vestea ca pusesera pe picioare multi reumatici. Autoritatile de atunci aveau in vedere construirea unei zone de agrement moderne si datorita faptului ca baile erau situate pe drumul national ce vine din Valea Jiului, dinspre Craiova, facand jonctiune cu DN7 spre Arad. Numai ca reabilitarea bailor, asezate pe frumoasa vale a raului Strei, a ramas doar un vis. Pana cand…
Opt miliarde
pe ape… termale
„Cand am luat statiunea, am avut de gand sa refac restaurantul, insa din cauza degradarii avansate a fost necesara refacerea, in intregime, a proiectului”, afirma Dan Mihai, actualul proprietar al localului. Totul a inceput in anul 1995, cand orasul Calan numara peste 10.000 de locuitori, iar Combinatul Siderurgic nu intrase in procesul de restructurare si cand Dan Mihai, actionar unic al societatii Metaloterm SRL Calan, hotarase sa investeasca profitul acestei societati si sa-si diversifice activitatea. Cum pe baile AQVE pusesera ochii mai multi investitori, omul de afaceri s-a gandit sa relanseze aceasta statiune si sa-si plaseze temeinic profitul reinvestit. Dupa cumpararea localului de la ICS Mixta Streiul Calan, terenul aferent a fost concesionat de la Consiliul Local Calan pentru o perioada de 99 de ani. Proiectul, care avea sa se intituleze AQVE Calan Bai, urma sa fie executat de societatea Eurostil Deva, iar lucrarile au demarat in 1995, bazate in intregime pe finantare proprie.
Pana in toamna anului 1999 a fost realizat si in prezent functioneaza restaurantul propriu-zis, cu o capacitate de 100 de locuri, dispunand de o bucatarie proprie si bar, cele doua niveluri ale hotelului fiind ridicate, dar nefinisate. Noua zona de agrement a dobandit inca patru bazine: un bazin olimpic cu apa potabila, un bazin cu apa termala pentru copii, un altul pentru adulti si un bazin acoperit. La acestea se adauga amenajarea si ingradirea adecvata a spatiului si cele 12 casute dotate corespunzator.

Directorul economic, Cristina Toma, sustine ca toata investitia a costat pana in prezent opt miliarde, iar data finalizarii complexului nu poate fi estimata.
Metaloterm SRL
reduce motoarele
Cand si-a inceput activitatea, in anul 1991, SC Metaloterm SRL avea un viitor luminos. Actionarul unic, Dan Mihai, fost cadru tehnic la Combinatul Siderurgic Calan, parea sa beneficieze de mari oportunitati de afaceri datorita obiectului de activitate – respectiv constructii-montaj, instalatii termice si de presiune -, avand contractate importante lucrari atat la Combinatul din Calan, cat si la Siderurgica Hunedoara si Chimica Orastie.
Capitalul social al societatii era integral romanesc, iar activitatea era sustinuta de un numar restrans de angajati; in jur de 115 cu carte de munca si cel putin zece cu conventie civila. Pentru ca nu incepuse restructurarea la marii colosi industriali din zona, exista oportunitatea licitarii unor lucrari care au adus profituri firmei si
s-a hotarat reinvestirea acestora in complexul hotelier. Unica facilitate fiscala era scutirea, conform legii de atunci, de impozitul pe profit, pe cinci ani, asa incat cele mai importante lucrari la zona de agrement AQVE au fost facute in anii ‘95-’96; insa din ‘97 ritmul a scazut, pe fondul inchiderii combinatelor siderurgice si al caderii pietei hunedorene a muncii.
La finele anului ‘98, Metaloterm avea o cifra de afaceri de cinci miliarde si un profit reinvestit de peste 70 miliarde lei. Blocajul financiar a generat astazi la Metaloterm datorii de 1,5 miliarde si creante de 900 milioane lei. Desi in Calan numarul somerilor se apropie de 30% din forta de munca activa, iar Metaloterm este, poate, unica societate care angajeaza personal, oamenii nu se inghesuie la portile acesteia, invocand salariile mici, intre 800.000 si 1.500.000 lei net. Conducerea societatii sustine ca problema este calitatea muncii care, in randul fostilor angajati la stat, lasa de dorit…
Sperante amanate pentru vremuri mai bune
Desi preturile sunt acceptabile, numarul celor ce se opresc la hotelul AQVE Calan este relativ redus, traficul pe DN 66 scazand o data cu declinul economic al judetului Hunedoara. Statiunea cunoaste un aflux de vizitatori doar la sfarsitul saptamanii, in sezonul estival, cand numarul acestora se apropie de o mie.
In acest an, din incasari s-au realizat aproape 25 de milioane. Cei mai multi clienti sunt din Deva, Hunedoara, Orastie sau Petrosani. Cei din Calan sunt prea saraci sa-si permita o zi la bazinele termale de la AQVE si se multumesc cu apa limpede a raului Strei.
Pe de alta parte, directorul economic sustine ca: „Nu exista o data certa de finalizare a complexului, deoarece piata muncii se restrange, Sidermet Calan a cazut si nimeni nu mai prea face lucrari. Ar fi necesara o politica fiscala relaxata, cel putin o scutire de la impozitul pe profitul reinvestit; obtinerea statutului de zona defavorizata ar fi deosebit de avantajoasa in conditiile actuale.”
Sunt si pareri care sustin ca aceasta investitie ar fi necesitat asocierea cu Consiliul Local Calan, in vederea atragerii unor finantari externe. Cu toate acestea, putinii oameni de afaceri locali asteapta incadrarea orasului Calan ca zona defavorizata, iar apele tamaduitoare nu pot trata lipsa de perspectiva a investitiilor in aceasta frumoasa vale a Streiului…