„Autostrada Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni poate fi eligibilă pentru cofinanţare din Fondurile europene structurale şi de investiţii, având în vedere faptul că este situată în reţeaua TEN-T de bază şi este totodată parte a Master Planului general de transport. Mai mult decât atât, accesibilitatea regiunii de nord-est a României este foarte importantă, zona urbana Iaşi este cea mai populată din Romania, după capitala Bucureşti”, a precizat oficialul european, citată de digi24.ro. În context, Corina Creţu a subliniat că investiţiile în infrastructura de transport a Uniunii Europene se axează pe finalizarea reţelelor transeuropene de transport (TEN-T) şi că statele membre au căzut de acord să finalizeze părţile centrale şi globale ale acestora până în 2030, respectiv 2050.

”Ar fi de dorit să se dea prioritate investiţiilor care primesc fonduri nerambursabile din Fondul European de Dezvoltare Regională şi Fondul de Coeziune şi care vizează construirea secţiunilor româneşti ale coridoarelor TEN-T, în special construirea secţiunilor transcarpatice nefinalizate. În acest sens, merită să i se acorde o atenţie specială Moldovei, care este o regiune situată la graniţa externă a Uniunii Europene. De asemenea, această regiune este slab conectată la celelalte regiuni ale ţării, la vest (Transilvania) şi la sud (Bucureşti şi Constanţa)”, a subliniat Corina Creţu.

Potrivit acesteia, în conformitate cu principiul gestiunii partajate a fondurilor structurale şi de investiţii europene, autorităţilor române le revine sarcina de a selecta proiectele, de a pregăti cereri de finanţare, respectiv proiecte solide şi de a le trimite spre aprobare serviciilor Comisiei Europene, în cazul proiectelor majore, al căror cost total depăşeşte 75 milioane euro.

Proiectul de lege privind aprobarea obiectivului de investiţii autostrada Iaşi – Târgu Mureş (numită şi „Autostrada Unirii”), iniţiat de parlamentari ai Partidului Mişcarea Populară (PMP) şi semnat de reprezentanţi ai tuturor formaţiunilor politice, a fost adoptat atât de Senat, cât şi de Camera Deputaţilor, care este for decizional. Potrivit proiectului, Autostrada Unirii începe la graniţa României cu Republica Moldova printr-un nou pod peste râul Prut şi se termină printr-o conexiune cu autostrada A3 Braşov – Borş, în apropierea oraşului Târgu Mureş.

Autostrada Unirii se finanţează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, din credite externe şi din fonduri europene nerambursabile şi/sau prin parteneriat public-privat. În fiecare lege bugetară anuală, pe durata implementării proiectului, se vor aloca acestui obiectiv credite bugetare conform necesarului de finanţare comunicat de Ministerul Transporturilor. Ministerul Transporturilor este responsabil pentru coordonarea realizării Autostrăzii Unirii şi va demara, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, procedurile necesare pentru acest obiectiv de investiţii

detalii pe digi24.ro

Te-ar putea interesa și: