Capital: Reveniti in Romania exact dupa un an, spunand ca o restanta a guvernului este reforma in administratia publica locala. Cum vede Banca Mondiala realizarea reformei in acest sector?
Andrew Vorkink: Sunt patru domenii care trebuie luate in discutie. Reforma administratiei publice si a serviciilor functionaresti, inclusiv a procesului fiscal si bugetar. Trebuie sa fie redus numarul imens de aprobari si permise necesare pentru a desfasura o activitate economica normala. De exemplu, conform informatiilor noastre, ca sa pornesti o afacere ai nevoie de pana la 61 de aprobari. De ce sa mai pornesti o afacere daca iti ia sase luni ca sa obtii 61 de semnaturi, care sa-ti permita sa incepi? Apoi, este vorba de reforma legislativa si judiciara, a modului in care se desfasoara procesul legislativ. Este nevoie de o mai mare transparenta in elaborarea legilor, si de un sistem juridic puternic. Romania are foarte multe legi, dar aplicarea lor lasa de dorit. Sunt necesare tribunale eficiente si magistrati bine pregatiti. Este nevoie de o strategie anticoruptie, pentru a identifica unde anume coruptia afecteaza economia la nivel global, sau fiecare individ in parte. Reforma administratiei publice este importanta din mai multe motive: imbunatateste mediul de afaceri, produce mai mult venit pentru guvern, faciliteaza procesul aderarii la Uniunea Europeana, la rigorile careia Romania trebuie sa se alinieze.
Capital: Cat de cooperant s-a dovedit Guvernul Romaniei in a aplica masurile de reforma a administratiei publice?
Andrew Vorkink: Toti reprezentantii statului au recunoscut ca aceasta reforma trebuie aplicata. Este un proiect care va lua timp, dar cred ca impreuna vom putea pune la punct un program comun de reforma. Coruptia nu poate fi eliminata. Nici o tara nu a scapat de coruptie. Dar coruptia poate fi redusa.
Capital: Ce recomandari a facut Banca Mondiala privind strategia pe termen mediu?
Andrew Vorkink: Prima noastra observatie a fost ca este important sa aveti o strategie. Romania nu a avut niciodata o strategie pe termen lung. in ultimii zece ani, Romania a mers din criza in criza. O mare realizare este faptul ca, in ultimul an, romanii au inceput ei insisi un dialog din care sa rezulte obiectivele tarii pe termen lung. Sigur ca va fi o dezbatere asupra modului in care se va ajunge la obiective, dar aceasta discutie este normala. Scopurile vor supravietui schimbarilor de guvern si de persoane de conducere. Simplul fapt ca Romania pregateste o strategie pe termen mediu reprezinta o mare schimbare produsa in ultimele 12 luni.
Pe scurt, iata recomandarile noastre pentru continutul acestei strategii : cresterea economica, crearea de slujbe, rezolvarea problemelor din sectorul rural, imbunatatirea serviciilor sociale, folosirea mai eficienta a resurselor bugetare, o mai buna alocare a impozitelor si o distribuire mai eficienta a cheltuielilor.
Capital: Unii dintre politicienii romani cred, iar altii chiar spera ca Occidentul, Banca Mondiala sau Fondul Monetar International vor sprijini puterea actuala, mai ales pentru a evita o reintoarcere la guvernare a partidelor de stanga. Cat este de intemeiata o astfel de ipoteza?
Andrew Vorkink: Noi nu sprijinim un anume guvern, un anumit partid politic sau o anume doctrina politica. De fapt, ne este interzis sa sprijinim o anumita vedere politica, ne este permis actionam doar pentru dezvoltarea economica. Noi lucram cu Romania de 26 de ani. Am colaborat cu multe guverne si cu o mare varietate de conduceri de stat. Noi sprijinim programele de reforma pe care le adopta guvernul, dar nu avem o anumita pozitie fata de un guvern sau altul.
Capital: in ce masura vor influenta alegerile din acest an desfasurarea procesului de reforma si economia, in general?
Andrew Vorkink: Romania nu este unica in a avea probleme intr-un an electoral. Acesta este pretul pe care-l platim pentru un sistem democratic. Exista totdeauna tentatia, in aceste perioade, de a reveni asupra programelor de reforma, pentru castigarea popularitatii de termen scurt. Se intampla oriunde, in Europa, in Statele Unite; de ce nu si in Romania? Nu am vazut inca astfel de reveniri in Romania si speram ca nu vor fi foarte mari; vom vedea ce se intampla.
Capital: De ce intarzie procesul de privatizare prin intermediul bancilor internationale de investitii?
Andrew Vorkink: Sunt 17 contracte in curs de semnare, deja un numar important. Nu este vorba de diferente de opinii majore intre guvern si agentii de privatizare, pur si simplu este un proces care dureaza mult. Sunt niste pasi ce trebuie parcursi. Nu au existat intarzieri deosebite. Ministrul Traian Basescu ne-a spus ca toti acesti pasi vor fi parcursi pana la sfarsitul lunii februarie. Important este numarul mare de investitori care si-au aratat interesul pentru multe dintre societatile scoase la privatizare. Pentru unele dintre acestea, s-au depus chiar patru-cinci oferte de privatizare, care au trebuit analizate fiecare in parte, de aici timpul indelungat necesar incheierii procesului de evaluare si vanzare efectiva.
Capital: Romania a obtinut 200 de milioane dolari din cele 350 de milioane dolari reprezentand creditul ASAL de ajustare structurala a agriculturii, angajat in 1997. Care sunt sansele ca restul sumelor sa fie primite in timp scurt si util agriculturii romanesti?
Andrew Vorkink: ASAL a fost semnat in 1997, iar o parte din suma initiala a si fost virata in acel an. in perioada 1998-1999, reforma in agricultura a incetinit simtitor, obiectivele asumate de Guvern in privatizarea fermelor agricole, in reducerea subventiilor – foarte costisitoare pentru buget – au mers foarte incet in acea perioada. Anul trecut, Guvernul a accelerat reforma, iar noi stim ca aceasta masura nu s-a luat cu usurinta.
De exemplu, situatia combinatului de porci de la Timisoara. Comtim avea o datorie enorma catre Banca Agricola si nu platea nimic din aceasta datorie. Chiar daca crestea un milion de porci, costul de productie era foarte ridicat si nu aveau piata sa vanda carne de porc la preturile ridicate stabilite de Comtim. Asa ca nu putea sa-si plateasca datoriile. Rezultatul a fost ca Banca Agricola a intrat in dificultati pentru ca cel mai mare debitor al ei nu platea nimic din datorie. Banca Agricola a inceput sa aiba un impact negativ asupra intregului sistem bancar romanesc, asa cum se intamplase cu Bancorex. Guvernul a realizat ca acest combinat producea efecte negative in intreaga economie. A tine Comtimul „in viata” pentru cei 10.000 de angajati afecta de fapt toate celelalte 22 de milioane de cetateni si slabea sistemul bancar.
Capital: Va rog sa reveniti la programul ASAL.
Andrew Vorkink: Lichidarea Comtim a accelerat programul ASAL, asa ca la sfarsitul lui 1999, sase din cele sapte conditii erau indeplinite. Ultima conditie: Executivul a acceptat sa privatizeze IAS-urile, dar pana anul trecut nu s-a actionat deloc in acest sens, pentru ca legea fusese inghetata in Parlament. Obstacolul este acum depasit si va incepe acest proces de privatizare. Dar asta cere timp. Opinia noastra este ca Guvernul a luat decizii foarte curajoase in a realiza sase conditii din sapte. Vrem sa gasim o modalitate prin care sa dam o mare parte din cele 150 de milioane, ca recunoastere a conditiilor dure pe care si le-a asumat Guvernul. Daca observam ca exista si o intelegere pe programul macroeconomic intre Guvern si FMI, vom actiona rapid astfel incat sa restructuram programul ASAL, iar o parte din bani sa vina acum si o parte dupa ce se termina privatizarea IAS.
Capital: De ce a cerut Banca Mondiala infiintarea unui Consiliu de Administratie la AVAB?
Andrew Vorkink: AVAB este creat dupa un model similar occidental, de agentii de rezolvare a creditelor neperformante. De la Bancorex si de la Banca Agricola s-au transferat active in valoare de doua miliarde dolari. Este o practica curenta ca atunci cand ai de a face cu astfel de sume sa desemnezi un consiliu de administratie care supravegheaza activitatea agentiei. Pe de alta parte, protejeaza Agentia de diferitele influente politice ce s-ar putea exprima, luand doar decizii tehnice, profesionale.r
r
Capital: Care este viziunea Bancii Mondiale in privinta acordarii de microcredite?r
Andrew Vorkink: Chiar astazi (miercuri, 26 ianuarie, n.a.) am avut o intalnire la Guvern in care am ajuns la o intelegere privind o lege asupra microcreditelor. Scopul acestor odonante este de a elimina orice ambiguitate posibila, in alocarea de microcredite catre diverse categorii de solicitanti prin intermediul unor organizatii neguvernamentale. La momentul actual, microcreditele pot fi obtinute doar prin sistemul bancar, dar sunt situatii in care aceste scheme de microcredite ar fi mai eficiente, daca ar fi alocate prin intermediul unor organizatii private nonprofit. r
in aceasta ordonanta guvernamentala se va preciza cu claritate faptul ca se permite unor organizatii neguvernamentale nonprofit sa aloce microcredite din fonduri de la buget sau de la Banca Mondialar
