In urma cu doua saptamani, Executivul anunta cu mare tam-tam un program-pilot de protectie sociala pentru pensionari. Operatiunea consta in organizarea unei retele de magazine alimentare de unde oamenii din aceasta categorie sociala isi pot procura ulei, zahar si orez la preturi de productie.
Guvernul a decis ca acest program sa demareze sub administrarea societatii comerciale Digicom, al carei patron este Liviu Tudor. De ce s-a oprit Executivul tocmai la Digicom? Un comunicat al Guvernului explica: „Aceasta societate a fost deocamdata singura care a avut disponibilitatea si capacitatea sa aloce fondurile necesare finantarii programului-pilot propus de guvern”. De fapt, a fost si singura societate contactata de oficialii guvernamentali si nu este clar cui a apartinut initiativa. Cand se cere un raspuns transant, lucrurile incep sa se incetoseze. Executivul arata, intr-un comunicat, ca acest proiect este parte din programul guvernamental. Documentul facea referire la „initiativa de eradicare a saraciei si la sprijinirea categoriilor de persoane defavorizate”, dar era lipsit de masuri de aplicare. Ocolind un raspuns ferm, Liviu Tudor spune ca nu-si mai aminteste exact cine a venit primul cu aceasta idee.
Practic, Guvernul se implica intr-un program in care nu baga nici un leu. „Este primul mecanism de protectie sociala, care nu implica nici o subventie”, afirma Liviu Tudor. Aceasta inseamna ca initiativa este privata. De pe urma ei, insa, toata lumea are de castigat. Daca va fi un succes, fireste. In joc sunt trei pioni: Guvernul, Digicom si pensionarii.
Prin implementarea programului (pentru faza pilot, doar in sectorul IV al Capitalei), Guvernul Nastase si omul de afaceri Liviu Tudor isi intind reciproc o mana de ajutor. Guvernul spera sa castige popularitate, daca programul isi va atinge scopul. Adica, daca pensionarii vor gasi in reteaua special organizata ulei, zahar si orez la cele mai mici preturi.
Liviu Tudor detine fabrica de ulei Muntenia. Are tehnologie pentru ambalarea zaharului si a orezului. Are in proprietate reteaua de magazine de cartier – Concordia, cu care va participa la acest program. In faza pilot, vor fi comercializate doar produsele realizate de Muntenia. Tudor se asteapta la o crestere a vanzarilor de produse in reteaua de magazine care ii apartine. „Pentru mine este un business. Sper sa-mi cresc vanzarile, sa-mi consolidez marca pe piata si, in felul acesta, sa castig pasi buni inaintea concurentei”, spune Liviu Tudor.
Magazine de cartier contra supermarketuri
Intrarea hiper si a supermarketurilor pe piata romaneasca a redus din cifra vanzarilor magazinelor de cartier. Tudor este constient ca acest proces va continua, o data cu patrunderea in Romania de noi lanturi de magazine mari si extinderea lor teritoriala. Patronul Digicom vrea sa-si consolideze pozitia pe piata de desfacere in magazinele de cartier si crede ca prin acest program isi va atinge scopul. Daca este patronat de guvern, sansele de reusita sunt si mai mari.
Programul pilot este un inceput. El se va derula pe o perioada de trei, pana la sase luni, cu incepere din luna septembrie. Intentia guvernului este ca sistemul sa fie extins la nivel national. Lista produselor care intra in acest sistem se va extinde si ea, pana la nivelul cosului lunar al unui pensionar. Alaturi de ulei, zahar, orez, vor intra faina, malaiul si conservele. „Vor fi organizate licitatii, pentru desemnarea producatorilor de marfuri ce intra in acest program”, afirma Tudor. Producatorii vor alege comerciantii. Poate fi garantat succesul acestei initiative? Ce vor castiga comerciantii, ce vor castiga producatorii, pentru a accepta intrarea in sistem? Producatorii isi pot consolida marca. Succesul vanzarilor va depinde de costurile de productie. Cu cat sunt mai mici, cu atat sansele de a intra in sistem vor fi mai mari, acesta fiind, in fapt, elementul cheie pentru castigarea licitatiei. Comerciantii pot castiga de pe urma cresterii numarului de clienti care vor intra in magazinele lor. „Fiecare magazin practica disconturi. Marfurile cu viteza de circulatie cea mai mare sunt si cele pentru care se practica disconturi mai mari la preturi. Uneori, se poate ajunge pana la eliminarea totala a adaosului comercial”, explica Liviu Tudor. Logica lui este simpla. Un client care intra intr-un magazin, fiind atras de preturile mici ale anumitor produse, va cumpara, intotdeauna, si marfuri comercializate in afara sistemului.
Depasirea fazei pilot, daca va avea loc, va sparge monopolul fabricii Muntenia. Vor intra in cursa si alti producatori. Se vor organiza licitatii si vor castiga cei care pot aduce in magazine produse la cele mai mici preturi. Societatea care nu va iesi din sistem este Digicom. Mecanismul de functionare a sistemului ii va apartine pentru totdeauna. El a fost inregistrat, sub numele de economat, de catre Digicom. Exploatarea lui de catre alti operatori se va face in baza unor contracte de franciza. Aceasta poate presupune plata unei taxe de franciza, de catre cei ce vor sa intre in sistem. Liviu Tudor spune ca nu a luat inca o hotarare asupra acestui aspect: „Franciza inseamna taxa, dar si protectie intelectuala. S-ar putea sa ne oprim doar la cel de-al doilea element din enunt”.     

Cine, ce castiga
Producatorii
· isi promoveaza marfa
· au piata de desfacere asigurata, isi maresc volumul de vanzari
Comerciantii
· produsele vandute in sistemul economat sunt cele mai compatibile cu practica disconturilor
· reclama conferita de intrarea in sistemul economat le poate spori numarul clientilor si, implicit, volumul vanzarilor
Pensionarii
· au avantajul ca pot achizitiona marfuri la preturi de productie; pentru inceput: 2 litri de ulei, 2 pungi de zahar, 2 pungi de orez
· economisesc timpul petrecut pentru cautarea produselor de stricta necesitate la preturi minime
Guvernul
· daca sistemul este un succes, primeste o bila alba in politica protectiei sociale
· ii poate conferi o crestere de popularitate
Amenintari pentru sistem
· lansarea pe piata a unor produse similare, la preturi mai mici
· exista o alta initiativa care vizeaza masuri de protectie sociala pentru categoriile defavorizate, inclusiv pensionari; aplicarea acestui program social, cu implicarea directa a statului prin masuri interventioniste poate ameninta sistemul insusit de societatea Digicom

Afaceri construite pe baza relatiilor politice
Tudor si-a inceput afacerile in timpul primului mandat al partidului condus de Ion Iliescu, provenind, dupa cum chiar el declara revistei „Capital”, din fostul „grup de la Bacau”. Un grup devenit celebru prin nume sonore ca Iacobov sau Hrebenciuc. Societatea de referinta pentru Liviu Tudor este Digicom. Prin ea, Tudor a dezvoltat un sistem de comunicatii care sa deserveasca, in primul rand, bancile din Romania. Pierderea unor contracte importante, cu bancile care au intrat in faliment – Bankcoop, Banca Internationala a Religiilor, Bancorex – i-au afectat cifra de afaceri a societatii. Patronul societatii a refuzat sa indice o cifra care sa contureze nivelul acestor pierderi.
In 1996, Tudor s-a implicat, direct, si in construirea unei banci comerciale: Banca Unirea, devenita, ulterior, actionara la Digicom. Multa vreme el a fost in centrul
unei grupari pro-PDSR cu putere de decizie in actionariatul bancii. Pana in 1999 (cu doi ani inainte de retragerea licentei Bancii Unirea de catre Banca Nationala), cand a cedat locul in favoarea Bancii Populare Romane. Tudor a dezvoltat afaceri in domeniul materialelor de constructii, prin intermediul societatii Prefabricate Vest. A fost atras si de domeniul asigurarilor, investind in societatea de asigurari Romas, pana la atingerea procentului de aproape 70% din capitalul social. In industria alimentara a intrat prin producatorul de ulei SC Muntenia, din Capitala.