„Am aici o situaţie care m-a îngrijorat încă de la început: peste 40% din teren în România este lucrat de 0,56% dintre fermieri, în ferme mai mari de 300 de hectare. Sigur că nu este neapărat rău, mai ales în unele zone ale ţării, unde se face un anumit tip de agricultură. Dar alte 40% din suprafaţa lucrată este lucrată de 97% din fermieri, de 795.000 de fermieri, în ferme mici, sub 50 de hectare. Trebuie să recunoaştem că majoritatea acestor ferme nu sunt ferme reale, comerciale, care ar rezista pe piaţă. Sunt acele gospodării ale populaţiei, ale bunicilor noştri, ale părinţilor noştri, care fac o agricultură de subzistenţă care întotdeauna este susţinută de o pensie sau de un salariu”, a explicat Adrian Oros.

Aceste mici ferme nu vor rezista singure

Ministrul Agriculturii a subliniat că aceste mici ferme nu vor rezista singure, iar singura soluţie este asocierea lor în cooperative.

„Ar trebui ca în această perioadă de şapte ani să reuşim ca cât mai multe din aceste ferme să devină comerciale, care să reziste pe piaţă, iar acest lucru nu se poate decât dacă aceşti oameni se asociază în cooperative. Am căutat peste tot în Europa şi nu există altă formă de supravieţuire pentru un fermier mic, chiar şi pentru un procesator mic, dacă nu face parte din asemenea cooperativă”, a adăugat Oros.

De asemenea, ministrul Agriculturii a arătat că el crede în ferma de familie, specifică satului românesc.

„Dar fermele de familie şi fermierii mici nu pot exista pe piaţă fără această asociere economică, pe care noi o numim cooperativă. Singura soluţie realistă, oricât am vrea noi să găsim alte soluţii, care rezolvă foarte multe probleme ale fermelor mici şi ale celor de familie este această cooperativă”, a susţinut oficialul guvernamental.

El a arătat că, în ţară, a găsit multă reticenţă la această idee din partea fermierilor mai înaintaţi în vârstă, din zone unde nu au existat CAP-uri în vremea comuniştilor.

„Cei de vârsta mea sau mai mari îmi spuneau “Domnule ministru, cum să ne asociem? Că aici la noi în munte nici Ceauşescu nu a făcut CAP-uri”. Sigur că este foarte greu să le explici unor oameni care gândesc aşa sau care reacţionează aşa să le explici ce important este să se asocieze ca să-şi crească puterea de negociere, să poată să-şi procure imputuri la preţuri rezonabilă, să poată să-şi vândă întotdeauna producţia, să poate să-şi integreze producţia. E foarte greu”, a continuat Oros.

În schimb, din fericire, el a arătat că fermierii tineri au înţeles aceste lucruri şi sunt mai deschişi.

„Eu am mare încredere că generaţia tânără va face lucrul acesta. Este mult mai pragmatic. Ei nici măcar nu le-au apucat, doar au auzit de CAP-uri şi sunt convins că, cu un sprijin foarte bine articulat, vizionar, privind modul în care se va finanţa agricultura în următori şapte ani, se pot obţine rezultate foarte bune”, a conchis Adrian Oros.