Ecosistemul românesc este un ecosistem în dezvoltare

Adrian Câciu a afirmat că ecosistemul românesc este în dezvoltare, fiind mult mai avansat în 2020 față de 2015 și în 2015 față de 2010. El a explicat că mulți s-au întrebat cum economia românească s-a redresat rapid în timpul pandemiei, în contrast cu altele care au intrat sau reintrat în recesiune. Potrivit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, economia României este remarcabil de rezilientă, chiar dacă structural nu pare așa.

A menționat existența unor voci care prezic apocalipsa în mediul economic, dar acestea nu fac parte din acest mediu deoarece economia a rămas în mâinile celor care știu să gestioneze afaceri. Calități precum consecvența, perseverența, asumarea și curajul, împreună cu capitalul prezent în piața financiară românească, au contribuit la reziliența economică a țării.

Adrian Câciu a subliniat că, deși România nu se poate compara cu țări precum Germania, Franța, Spania sau Italia, este optimist cu privire la posibilitatea țării de a atinge un nivel similar în cinci sau șase ani. El a subliniat necesitatea de a avea curajul de a continua investițiile. În plus față de investițiile publice, care furnizează infrastructură pentru economie, el a evidențiat importanța investițiilor private, care necesită sprijin atât din surse interne, cât și din capital extern. Guvernanții trebuie să identifice modalități de parteneriat și instrumente pentru a finanța economia românească, depășind nivelul actual de finanțare.

„Ecosistemul românesc este un ecosistem în dezvoltare, mult mai dezvoltat decât în 2020 faţă de 2015, mult mai dezvoltat în 2015, faţă de 2010. Foarte multă lume s-a întrebat cum şi-a revenit economia românească aşa de rapid din pandemie, deşi alte economii acum au reintrat sau au intrat în recesiune. Economia românească este o economie foarte rezilientă, deşi structural nu pare. Sunt tot felul de voci care ne anunţă mereu apocalipsa din zona mediului economic, dar nu fac parte din acel mediu economic.

De ce? Pentru că în economie au rămas oamenii care ştiu să gestioneze afaceri şi această ştiinţă, consecvenţă, perseverenţă, asumare, curaj, alături de capitalul care există în piaţa financiară românească, a condus ca economia românească să fie rezilientă. Nu suntem într-o zonă în care să ne comparăm cu Germania, Franţa, Spania sau Italia, dar o să ajungem într-o zonă de genul acesta, în opinia mea, în cinci, șase ani de zile. Ca să ajungem acolo, trebuie să avem curajul să investim în continuare.

Dincolo de investiţiile publice, care înseamnă, de fapt, punerea la dispoziţie a unei infrastructuri de care să beneficieze economia, este vorba de investiţii private care trebuie ajutate atât cu capital intern, dar şi cu capital atras. Noi, ca guvernanţi, trebuie doar să găsim acele elemente de parteneriat, acele instrumente prin care să finanţăm economia românească, nu la nivelul la care am finanţat-o până acum, ci mult mai sus decât atât”, a spus oficialul român.

Statul va crea o competiţie imensă pentru fondurile de capital

Adrian Câciu a exprimat că, în loc să discute despre instrumentele financiare disponibile pentru fondurile de investiții destinate economiei românești, se consideră că, cu cei 400 de milioane de euro disponibili prin PNNR, există încă o atitudine rezervată, nu doar din partea statului. El a subliniat că statul va genera o competiție puternică pentru fondurile de capital.

A susținut că fondurile de investiții ar trebui să abordeze România cu mai mult curaj, considerând țara drept o destinație în care oportunitățile sunt mult mai mari decât în alte state deja dezvoltate. În comparație cu aceste state, în care economiile funcționează la capacitatea maximă, România, potrivit ministrului, are o economie care încă evoluează sub potențial, oferind un teren propice pentru investiții semnificative.

„Dincolo de a discuta despre ceea ce avem la dispoziţie ca instrumente financiare pentru ceea ce înseamnă fonduri de investiţii care să investească în economia românească, banii pe care îi avem prin PNNR, 400 de milioane de euro, consider că suntem încă timizi, şi nu ca stat.

Statul va crea o competiţie imensă pentru fondurile de capital. Am auzit o cifră de 800 de milioane de euro şi când o raportezi la 75 de miliarde de euro, cred că fondurile de investiţii pot să vină cu mai mult curaj în România.

România trebuie să fie statul din această parte a Europei în care oportunităţile sunt mult mai mari decât în alte state în care deja s-a investit, în care economia lucrează peste potenţial, cum sunt statele dezvoltate. România este o ţară care are o economie care încă evoluează sub potenţial şi este loc foarte multe investiţii”, a adăugat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.