Un număr de 17 din cele 19 bănci centrale din zona euro au încetat să mai emită, începând de duminică, bancnote de 500 de euro de teamă că acestea ar putea fi folosite de evazionişti, criminali şi chiar terorişti, informează AFP. Dispariția bancnotei este motivată de două obiective: lupta împotriva criminalității și încurajarea mijloacelor electronice de plată.

Băncile centrale din Germania şi Austria vor continua să tipărească bancnote de 500 de euro până la data de 26 aprilie, “pentru a asigura o tranziţie lină precum şi din motive logistice”.

Banca Centrală Europeană a anunţat în luna mai 2016 că va înceta să mai emită noi bancnote de 500 de euro, la acea dată estimând că acest lucru ar urma să se întâmple la finele anului 2018, din cauza “îngrijorărilor că aceste bancnote ar putea facilita activităţile ilicite”.

Bancnotele aflate în circulaţie rămân legale şi pot fi utilizate pentru a face plăţi.

Bancnota de 500 de euro este numită popular “bin Laden”, o aluzie la fostul şef al grupării teroriste al-Qaida, deoarece permite grupărilor infracţionale să transporte sume mari într-un spaţiu compact.

Sub această formă, o sumă de un milion de euro are o greutate de 2,2 kilograme şi poate fi ascunsă într-un rucsac de laptop.

Aceeaşi sumă în bancnote de 100 de dolari are o greutate de aproape şase ori mai mare şi necesită un mijloc de transport mult mai vizibil.

Însă dacă în alte ţări reacţia la dispariţia bancnotei de 500 de euro a fost mult mai modestă, în Germania a generat critici răspândite de teamă că ar putea prefigura dispariţia banilor fizici şi o supraveghere generalizată a tranzacţiilor financiare. Guvernatorul Bundesbank, Jens Weidmann, a denunţat decizia BCE din 2016 apreciind că aceasta va avea un impact limitat în combaterea activităţilor criminale dar ar putea afecta încrederea în euro.

“Prefer să utilizez numerarul pentru plăţile mari. Asta nu înseamnă că sunt implicat în ceva dubios”, spune Rolf, un tehnician medical în vârstă de 61 de ani din Marburg, vestul Germaniei, care a cumpărat chiar şi un automobil second hand utilizând bancnote de 500 de euro – în articolul AFP citat de Agerpres.

 

Potrivit unui studiu al Bundesbank realizat în 2017, peste 60% dintre germani au avut în mâini, cel puţin odată, o bancnotă de 500 de euro, deseori drept cadou, mijloc de economisire sau plăţi mari. În zona euro, doar 30% dintre persoanele intervievate de BCE în 2015 şi 2016 au utilizat o bancnotă de 200 sau de 500 de euro în anul precedent.

Iar preferinţa germanilor pentru banii gheaţă nu pare să se modifice prea curând. Sondajul Bundesbank arată că 88% dintre respondenţi vor să plătească cu cash şi în viitor.

Potrivit estimărilor BCE, în prezent sunt aproximativ 52 de milioane de bancnote de 500 de euro în circulaţie, ceea ce reprezintă 20% din valoarea totală a bancnotelor euro.

Conform studiilor Băncii Centrale Europene, la sfârșitul anului trecut, toate bancnotele de 500 euro reprezentau o valoare de 261 miliarde euro, adică 20% din valoarea totală a numerarului în circulație și 2,4% din totalul bancnotelor puse în circulație, se arată într-un articol publicat de cotidianul francez „Les Echo”.

Dar zona euro nu este singura care renunță la cupiurile mari ale bancnotelor. În Marea Britanie este imposibil să mai găsești pe piață o bancnotă mai mare de 50 de lire sterline. În Statele Unite, au fost retrase bancnotele mai mari de 100 dolari și se pune problema ca și bancnota de 100 dolari să fie scoasă de pe piață.

Banca Centrală Europeană explică retragerea celei mai valoroase bancnote europene prin dezvoltarea plăților electronice și dematerializarea acestora. O lume a plăților electronice îi face pe unii economiști să viseze chiar la o lume fără bani lichizi.

Pe lângă metodele de plată on line devenite tradiționale, se dezvoltă portofoliile electronice. Mai multe companii au creat aplicații de plăți electronice care sunt tot mai folosite de consumatori. Din dezvoltarea plăților electronice, toată lumea are de câștigat. Sistemul bancar, pentru că își reduce costurile (sunt estimări care arată că băncile comerciale plătesc aproximativ 5 miliarde euro pe an pentru bancnotele fizice) și, pe de altă parte, consumatorii sunt mai în siguranță în ceea ce privește manipularea banilor și plățile efectuate decât dacă ar plăti cash sau cu cardul bancar.

 

Bancnota de 500 euro a avut parte de multe întâmplări neprevăzute, de-a dreptul anecdotice. De exemplu, în luna mai 2017 a făcut înconjurul lumii financiare știrea că toaletele băncii elvețiene UBS, ale agenției de la Geneva au fost înfundate cu bancnote de 500 euro marea majoritate rupte. Au mai putut fi salvate în bună stare bancnote în valoare de 40.000 de euro, dintr-o sumă totală de aproximativ 100.000 euro. În aceeași zi, în toaletele unui cafenele aflată în aceeași clădire cu agenția bancară și în cele ale unui restaurant au fost găsite alte bancnote de 500 euro. În total, au fost recuperați aproximativ 35.000 euro.

Prada găsită intactă a fost păstrată de poliția elevețiană, care a început și o anchetă. În decembrie 2017, un cetățean spaniol s-a prezentat la poliție și a declarat că banii sunt ai familiei soției sale. Acesta a explicat că familia sa a fost amenințată și a mutat banii în Elveția, dar nu a vorbit despre motivul pentru care banii erau rupți. Desigur, mass-media s-a întrebat dacă este vorba de bani negri, numai că, până la urmă, justiția din Geneva a decis simplu. Pentru că cetățeanul spaniol nu a solicitat răscumpărarea sumelor și pentru că în Elveția deteriorarea bancnotelor nu este în afara legii, banii recuperați au fost oferiți de justiția elvețiană celor care i-au găsit.

Așadar, bancherii și consumatorii vor spune la revedere mult-hulitei bancnote de 500 euro. Este, însă, greu de spus că în viitor economia „subterană” se va reduce, transmite RFI România

Te-ar putea interesa și: