Președintele României, Klaus Iohannis, a vorbit, joi,  despre subiectul aderării României la Schengen. Șeful statului a afirmat că „progresul este unul lent. Nota bene, există un progres.”

Informația zilei despre spațiul Schengen

„Discuții sunt în multe formate. Progresul e unul lent, dar există un progres. Avem discuții, avem tot mai mulți europeni care doresc să terminăm aceste discuții. Sunt discuții foarte extinse, nu doar între noi și austrieci. Sunt discuții în curs și între state care nu sunt parte în chestiune, dar care sunt interesate să ne sprijine. Așa e și președinția spaniolă.

Formal acest subiect nu se discută la Consiliul European, ci la Consiliul JAI. Dar informal da, sunt pe foarte multe paliere discuții. Am spus de anul trecut, de când Austria s-a opus, că vom continua să discutăm, să negociem, să găsim soluții.”, a declarat Klaus Iohannis, joi, la Bruxelles.

De asemenea, Klaus Iohannis a mai spus că subiectul aderării la Schengen nu va fi pus la vot până când nu va exista o soluție agreată.

„Nu va apărea această chestiune oficial pe agenda JAI până nu avem un nivel de înțelegere suficient pentru o rezolvare. Nu putem să supunem la vot chestiuni și să tot primim răspunsuri negative.

Când chestiunea apare formal pe agenda JAI, ea e suficient de bine pregătită pentru a fi un succes. Intrarea României și Bulgariei e o chestiune esențială, vitală, europeană. Dacă eșuăm, e un eșec al UE”, a mai spus Klaus Iohannis.

România intră în spațiul Schengen?

Într-o rezoluție adoptată în ziua de marți, cu 25 de voturi „pentru”, 0 voturi „împotrivă” și nicio abținere, deputații din Comisia pentru petiții cer Consiliului să voteze până la sfârșitul anului 2023 în favoarea admiterii României și Bulgariei în spațiul Schengen.

Mesajul a fost transmis în contextul în care ambele țări au îndeplinit deja cerințele necesare pentru admitere.

Deputații europeni subliniază că întreprinderile și populațiile celor două țări se confruntă cu o povară în fiecare moment în care se află în afara spațiului de călătorie.

Textul arată că cetățenii din Bulgaria și România sunt discriminați, deoarece se confruntă cu întârzieri, dificultăți birocratice și costuri suplimentare atunci când călătoresc sau fac afaceri în străinătate, în comparație cu omologii lor din spațiul Schengen.