Prin semnarea acordului cu FMI, care prevede contractarea unor împrumuturi externe de 19,95 miliarde de euro de către România, s-au urmărit două obiective.
„Aveam nevoie de finanţare externă din două motive: stabilitatea cursului şi adoptarea euro”, a declarat Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, în cadrul emisiunii După 20 de ani difuzate la Pro TV.
„Fără aceşti bani de la FMI, ar fi fost o presiune foarte mare pe cursul euro-leu”, a mai spus Tănăsescu. În privinţa obiectivului pe termen lung- adoptarea euro- reprezentantul României la FMI susţine că una din condiţii este reducerea rezervelor minime obligatorii cerute de BNR. În ultimele luni, banca centrală a putut reduce procentul aplicat resurselor atrase de bănci- care nu putea fi folosit pentru credite- fără ca rezervele minime raportate în statistici să scădă. Diferenţa era acoperită din banii de la FMI.
„O reducere a rezervelor minime obligatorii fără a avea ceva pus la loc- era un semn de instabilitate”, a avetizat Tănăsescu.
UPDATE: Creditarea şi încrederea
Reprezentantul României la FMI susţine că băncile şi-au respectat angajamentele privind menţinerea expunerii pe România. În angajamentul, semnat la Viena în mai 2009, sunt părţi bănci ale căror filiale controlează peste 70% din piaţa românească: Erste Group Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Société Générale, Alpha Bank, Volksbank, Piraeus Bank şi UniCredit Group.
„Expunerea băncilor a rămas aproape de nivelul convenit. Există o mică deviaţie”, a declarat Tănăsescu.
Potrivit acestuia, explicaţia pentru blocarea creditării sectorului privat din România nu este doar politica agresivă de împrumut a statului.
„Şi în Franţa, Italia- creditarea se desfăşoară foarte greu. E vorba de reconstruirea încrederii”, prognozează reprezentantul FMI.
Citeşte şi: Cum ar trebui să arate România după alegeri
Citeşte şi: Cele zece zile de concediu fără plată pentru bugetari au picat
