Dacă ne uităm pe cifre, mergem în pas vioi în direcția cea bună. De exemplu, am putea avea anul acesta cea mai mare creștere economică de după criza din 2008-2010. Dacă în 2016 s-a înregistrat o majorare a PIB cu 4,8%, acum am putea ajunge până la aproape plus șase procente. Fondul Monetar Internațional, de pildă, și-a revizuit în sus, de la 4,2% la 5,5%, previziunile pentru evoluția produsului intern brut în acest an. Și experții de la Banca Mondială pariază pe aceeași cifră: „PIB-ul va crește probabil cu 5,5% în acest an, datorită măsurilor de stimulare fiscală și a îmbunătățirii economiei europene“, se arată într-un raport dat de curând publicității. Comisia Națională de Prognoză vede o creștere economică de 5,6% anul acesta, cu +7,6% în industrie și +5,6% în servicii și cu rezultate ceva mai modeste în construcții (+1,5%) și agricultură (+3%).

 

Și economistul-șef al BCR, Horia Braun, a dezvăluit în cadrul unei conferințe de profil că estimarea băncii sale indică un ritm de creștere de 5,5%, cu potențial de a se ajunge la 6% în cazul unor producții agricole record. Iar cifrele existente până la momentul scrierii acestui articol, ce arată că pe primul semestru economia României a urcat cu 5,8%, par să susțină prognozele citate mai sus.

Piața muncii, pe plus

Date pozitive vin și din zona salariilor. Față de iulie 2016, leafa medie netă pe economie calculată pentru iulie 2017 a urcat cu 15%, până la 2.391 de lei. Este vorba de circa 520 de euro, adică undeva la 80% din salariul mediu net din Ungaria. În total, de la finalul crizei, veniturile angajaților au urcat cu peste 65%. Cele mai ridicate niveluri se înregistrează în continuare în IT&C (4.734 de lei pe lună), transporturi aeriene (4.658 de lei), intermedieri financiare și asigurări (4.581 de lei), industria extractivă (3.690 de lei), apărare și ordine publică (exclusiv personalul militar, 3.622 de lei) și producția de energie (3.397 de lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (1.400 de lei pe lună), industria textilă (1.486 de lei), industria mobilei, marochinărie, industria alimentară, agricultură și construcții (în jur de 1.700 de lei pe lună).

Și numărul de angajați din economie s-a majorat, potrivit Institutului Național de Statistică, cu circa 150.000 de persoane în ultimul an, ajungând la peste 4,85 milioane de persoane. Cele mai mari creșteri s-au înregistrat în industrie (plus 29.000 de locuri de muncă), comerț (plus 28.000), hoteluri și restaurante (plus 20.000), IT&C (plus 12.000) și activități de servicii administrative și suport (cu 10.000 de locuri de muncă mai mult).

 

Asta în timp ce, conform datelor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, rata șomajului ajunsese la finalul lunii august la 4,18%, cu neverosimile niveluri de 0,88% în Ilfov, 1,08% în Timiș și 1,42% în Arad. La capătul celălalt al clasamentului se situau județele Vaslui (10,45%), Teleorman (10,17%), Buzău (9,92%), Galați (9,18%) și Mehedinți (9,08%).

Exporturile, noi recorduri

Și comerțul internațional a fost pe plus anul acesta. După o creștere de 5,1% în 2016 față de anul precedent, până la un nivel record de 57,4 miliarde de euro, exporturile au continuat să urce și în 2017. În primele opt luni ale anului, ele au atins 41 de miliarde de euro, cu peste 9,6% mai mult decât în același interval al anului trecut.

Stimulate de creșterile de venituri, importurile s-au majorat într-un ritm și mai alert. Anul trecut, ele au crescut cu 7%, depășind suma de 67 de miliarde de euro. În perioada ianuarie-august 2017, am cumpărat de peste hotare mărfuri în valoare de 48,9 miliarde de euro, cu 12,2% mai mult decât în primele opt luni ale anului precedent. Tot în perioada ianuarie-august, cele mai importante ponderi în comerțul internațional românesc au fost deținute de produsele din grupa „mașini și echipamente de transport“ (46,8% la export și 37,1% la import) și „alte produse manufacturate“ (33,6% la export și 30,7% la import).

Prețuri și dobânzi în urcare

 

O veste parțial bună, parțial proastă este că, după doi ani de inflație negativă, prețurile au început din nou să crească anul acesta. Calculele Institutului Național de Statistică arată că rata inflației a fost de plus 1,8% în septembrie 2017 comparativ cu septembrie 2016 (spre comparație, în septembrie 2016 ea fusese de minus 0,6%). Conform datelor BNR, în ultimul an cele mai mari creșteri de prețuri s-au înregistrat la energie (+10,5%), carne și produse din carne (+8,5%) și combustibili (+8,3%). De altfel, la începutul lui august, Banca Națională a României a revizuit prognoza de inflație pentru finalul acestui an la 1,9%, în condițiile în care anterior estima un nivel de 1,6%. Și Banca Mondială crede că inflația ar urma să crească, „reflectând cererea internă excesivă și atenuarea efectelor reducerilor de taxe“, ea putând ajunge până spre 2% la sfârșitul anului. Dincolo de efectul neplăcut asupra portofelelor, inflația pozitivă în anumite limite are un impact favorabil asupra economiei, stimulând investițiile și consumul.

Totuși, nu trebuie uitat că majorarea prețurilor a mers la braț în ultima vreme cu indicele ROBOR, care a urcat cu peste 100% în ultimele luni. Ceea ce înseamnă că majoritatea împrumuturilor bancare, cele care au dobânda variabilă în funcție de nivelul ROBOR, vor deveni mai scumpe.

Vești mai puțin bune

Motive de îngrijorare avem și în ceea ce privește investițiile străine directe (ISD). Conform aceleiași Bănci Naționale, în primele opt luni ale anului acestea au totalizat 2,51 miliarde de euro, în scădere cu circa 18% față de același interval al lui 2016, când au intrat în țară de peste hotare sub formă de ISD aproape 3,1 miliarde de euro. „Este încă prematur ca această scădere să fie interpretată ca o diminuare a încrederii investitorilor străini în economia românească, întrucât decizia unei investiții presupune o perioadă de analiză de aproximativ doi ani. Dar unele măsuri recente au ridicat semne de întrebare investitorilor străini prezenți în România și, implicit, e posibil să-i fi intimidat pe cei care plănuiau să facă investiții în viitor“, se arată într-un studiu dat recent publicității de Consiliul Investitorilor Străini.

 

Nici evoluția cursului de schimb nu a fost tocmai plăcută pentru importatori și exportatori deopotrivă. Acesta a variat între 4,48 și 4,6 de lei pentru un euro în decursul primelor zece luni ale anului, respectiv o bandă de aproape trei procente. În aceeași perioadă a lui 2016, rata de schimb leu-euro a fluctuat ceva mai puțin, între 4,44 și 4,54.

Deficite îngrijorătoare

 

Una peste alta, lucrurile arată totuși destul de bine, cel puțin pe hârtie. Însă dincolo de cifrele care ne pot lua ochii se ascund destule probleme, care ar putea duce în cele din urmă la o încetinire a ritmului de creștere, dacă nu chiar mai rău. Potrivit specialiștilor Băncii Mondiale, „majorarea consumului ar urma să crească deficitul de cont curent la 3,1% din PIB în 2017, față de 2,4% din PIB în 2016“. În primele opt luni ale anului, arată BNR, acesta a atins patru miliarde de euro, fiind cu 52% mai mare decât în același interval al anului trecut. Principala cauză este deficitul comercial imens, însă suntem pe minus și atunci când vine vorba de diferența dintre exporturile și importurile de servicii. Este cea mai problematică situație de după criza din 2008-2010, însă deocamdată nivelul deficitului de cont curent nu a ajuns la un nivel la fel de îngrijorător ca cele calculate pentru perioada 2007-2008. Oricum, Banca Națională a tras mai multe semnale de alarmă anul acesta în ceea ce privește efectul politicilor fiscale. Acestea au dus la o creștere a consumului și implicit a importurilor, cu dezechilibru asupra contului curent ce are impact și asupra cursului de schimb.

Nici la nivel bugetar lucrurile nu arată prea bine. În primele opt luni, statul român a avut venituri curente de 18,3% din PIB (față de 18,9% din PIB în aceeași perioadă a anului precedent). Cel mai mult au scăzut încasările din TVA (de la 4,6% la 4,1% din PIB), din accize (de la 2,3% la 2% din PIB) și din impozitul pe profit (de la 1,4% la 1,2% din PIB). De partea cealaltă, cheltuielile curente au crescut de la 18,7% la 19,3% din PIB (respectiv cu aproape 20 de miliarde de lei). Cel mai mult s-au majorat cheltuielile de personal (de la 4,9% la 5,4% din PIB), în timp ce cele cu bunurile și serviciile au scăzut cu 0,2% din PIB, iar cele pentru investiții (incluzând fondurile europene) s-au redus cu 0,1% din PIB.

Conform calculelor Guvernului, la 31 august deficitul bugetului general consolidat era de 0,8% din PIB (dublu față de același moment al lui 2016). În același timp, institutul de statistică al Uniunii Europene a calculat pentru trimestrul al doilea al lui 2017 un deficit bugetar ajustat sezonier de 4,1% din PIB în România, ceea ce a plasat țara noastră pe un nedorit loc întâi în UE din acest punct de vedere.

Oamenii de afaceri, pesimiști

Semne rele vin și dinspre mediul de afaceri. Potrivit „Indicelui percepției despre mediul de afaceri“, realizat în rândul membrilor Consiliului Investitorilor Străini (FIC), organizație ce reunește companii cu peste 180.000 de angajați și o cifră de afaceri totală ce reprezintă aproximativ 25% din PIB-ul României, peste 60% dintre respondenți se așteaptă ca veniturile și afacerile lor să crească în următorul an, ceea ce confirmă creșterea economică din acest an și previziunile pentru 2018.

„În același timp se remarcă o deteriorare semnificativă a percepției privind mediul de afaceri din România, în special în privința predictibilității cadrului legislativ și a stabilității fiscale și de reglementare. 90% dintre respondenți, în creștere semnificativă de la doar 25% în 2015, spun că schimbările legislative le afectează planurile de afaceri. 65% dintre aceștia consideră că povara fiscală a crescut în ultima perioadă, spre deosebire de 35% în 2015, iar 75% spun că mediul de afaceri din România s-a deteriorat recent și că evoluțiile recente au contribuit la diminuarea încrederii lor“, se arată în documentul dat publicității de FIC. Nu în ultimul rând, 90% dintre cei intervievați spun că infrastructura și birocrația au un impact negativ asupra competitivității lor.

 

Angajații, rara avis

Dar una dintre cele mai serioase provocări pentru antreprenori este piața muncii. „42% dintre companiile intervievate spun că România pierde din competitivitate datorită pieței muncii, spre deosebire de numai 6% în 2015. Acesta este indicatorul care s-a deteriorat cel mai mult în perioada analizată“, se arată în studiul Consiliului Investitorilor Străini.

 

Este vorba pe de o parte de creșterile de salarii din ultimul an, care au influențat cheltuielile companiilor private fie direct (prin majorarea obligatorie a salariului minim), fie indirect (prin nevoia de a crește și restul salariilor după ce leafa minimă a ajuns la 1.450 de lei brut sau de a ține pasul cu majorările de venituri din zona bugetară).

Dar adevărata provocare pentru mulți angajatori este că, indiferent de lefurile oferite, nu găsesc forța de muncă necesară. „Există oameni pe care îi ofertăm și care spun că, în ciuda faptului că le oferim un salariu brut de 2.000 de lei, bonuri de masă și transport gratuit ei preferă să lucreze în gospodăria proprie și să trăiască din ce produc și din ajutoarele sociale și alocațiile copiilor. Apoi, există alții, care eventual ne caută ei pe noi, dar care nu mai vin la lucru după o săptămână motivând că e prea greu“, se plânge reprezentantul unei fabrici din industria de componente auto situată în nordul Transilvaniei.

Așa de gravă este situația în unele domenii încât antreprenorii au început să apeleze pe scară largă la angajați străini. În vară, reprezentanții șantierului naval Vard din Tulcea au semnat un contract cu Vinaconex pentru a angaja 300 de sudori și lăcătuși vietnamezi. „Avem nevoie de mână de lucru. Avem multe comenzi de construcții de nave și nu mai avem sudori pe plan local“, a declarat Tudorel Țopa, directorul general al șantierului, citat de presa din țara asiatică. Asta în timp ce la hotelul Teleferic din Poiana Brașov au fost aduși cetățeni filipinezi să lucreze ca buc[tari, ca ospătari sau drept cameriste. Ei primesc cazare, masă și asigurare medicală la o clinică privată. Soluția a fost adoptată, spun oficialii hotelului, din cauza fluctuației mari de personal și a neseriozității angajaților români.

Viitorul e în ceață

 

Nu știe nimeni ce se va mai întâmpla pe piața muncii din România și cum va arăta ea peste un an sau peste doi. Și înainte de criza din 2009-2010 angajații locali ajunseseră atât de pretențioși și greu de găsit încât pe șantiere și prin fabrici începuseră să fie aduși chinezi, turci sau ucraineni. Ce a urmat știm cu toții. Cu atât mai puțin se poate spune cum va evolua economia locală în ansamblul ei.

Cu toate acestea, sunt câteva concluzii care pot fi trase privind datele de mai sus: aparent nu am învățat nimic din tulburările de acum un deceniu. La fel ca atunci, creșterea economică a fost risipită de un Guvern populist și banii au ajuns în salarii, pensii și ajutoare sociale în loc să meargă, cel puțin parțial, în investiții publice cu rol de multiplicare sau de dezvoltare. Și, tot la fel ca atunci, semnalele de alarmă trase de investitori, antreprenori sau experți au fost ignorate atât de cei mai mulți români, cât și de guvernanți, primii în schimbul unor beneficii efemere, iar ceilalți vânând conservarea voturilor și atragerea de noi alegători. Să sperăm totuși că, spre deosebire de acum nouă-zece ani, situația internațională va continua să ne fie relativ favorabilă și economia va reuși să treacă cu bine peste toate bețele în roate puse de cei aflați la putere.

1,8% a fost rata inflației în septembrie 2017 comparativ cu aceeași lună a lui 2016, arată datele INS. Cu un an în urmă, acest indicator a fost de -0,6%

 

4,18% a fost rata șomajului calculată de ANOFM pentru august 2017, mai puțin cu 0,5 puncte procentuale față de nivelul atins în aceeași lună a anului precedent

 

0,6% din PIB. Cu atât au scăzut veniturile bugetare în primele opt luni ale anului și tot cu atât au crescut cheltuielile bugetare în aceeași perioadă

Acest articol a fost publicat în Top 300 Cei mai bogați români, ediția 2017, publicație disponibilă la chioșcuri începând cu 4 decembrie 2017


Te-ar putea interesa și: