Industria aluminiului, afectată de costurile cu reglementările din energie

La nivelul Uniunii Europene, fabricile care cumpără electricitate de pe piaţă au înregistrat în 2012 cel mai mare impact asupra costurilor, între 179 euro/tonă şi 228 euro/tonă, reiese dintr-un studiu efectuat de Centrul pentru Studii de Politici Europene (Centre for European Policy Studies).

Totodată, Fabricile din România plătesc cele mai mari taxe pentru certificate verzi şi cogenerare din întreaga Uniune Europeană. De exemplu, pentru Alro, numai taxele pentru energie regenerabilă şi cogenerare reprezintă, în anul curent, 18 euro/MWh, echivalentul unui impact de circa 260 euro/tonă.

“Mai mult, costurile directe şi indirecte ale reglementărilor privind atât electricitatea, cât şi protecţia mediului împovărează şi mai mult industria deja lovită de criză şi îi afectează competitivitatea la nivel internaţional”, a declarat Gheorghe Dobra, C.E.O. al Vimetco şi Director General al Alro Slatina.

Evaluarea CEPS are în vedere costurile cumulate determinate de reglementările care derivă din trei domenii principale: schimbare climatică, energie şi mediu. Aceste costuri – preţul CO2 regăsit în tariful electricităţii, costurile de transmisie şi taxele cu energia regenerabilă, precum şi investiţiile de mediu – au reprezentat aproximativ 23% din profiturile înregistrate în 2006 şi 242% în 2011, fiind în permanenţă mai ridicate decât profitul, începând cu anul 2009.

Deşi studiul relevă faptul că acele companii care deţin contracte de alimentare cu energia electrică pe termen lung beneficiază de costuri legislative mai scăzute, unităţile româneşti înregistrează costuri similare celor care cumpără electricitate direct de pe piaţă. România are costuri mari cu schemele suport pentru energia regenerabilă, studiul citând o analiză a PriceWaterhouseCoopers, care estimează faptul că sprijinul pentru energia eoliană reprezintă în România 224% din media UE.

De asemenea, același studiu include o comparaţie între 10 fabrici de aluminiu din cadrul UE, din Franţa, Grecia, Germania, România, Slovacia, Marea Britanie, Spania etc. Rezultatele arată faptul că România a plătit, în medie, preţul cel mai ridicat pentru certificate verzi şi cogenerare – 10,7 euro/MWh, în 2012, în timp ce ţările UE au introdus ordine de merit şi scutiri pentru marii consumatori industriali.

Documentul CEPS relevă faptul că, “deşi UE a stabilit obiective obligatorii pentru cotele naţionale de electricitate generată din sursele regenerabile, politicile UE nu precizează nici nivelul sprijinului pentru certificate verzi, nici cum această povară ar trebui să fie împărţită între diferitele segmente de clienţi, inclusiv marii consumatori industriali”.