Românii au renunţat la multe de când i-a încolţit criza, mai puţin la ţigări. Mai mult de nevoie, decât de voie, s-ar putea să-şi modifice comportamentul de consum: Parlamentul European a decis interzicerea utilizării unor ingrediente care sunt, în continuare, folosite în produse alimentare, medicamente sau cosmetice. Asemenea ingrediente se folosesc în procesul de producţie pentru ţigaretele care conţin tutun Burley, prezent în 90% din produsele de pe piaţa românească.

„În cazul în care aceste prevederi nu se modifica, consecinţele vor fi devastatoare atât pentru cultivatori, dar şi pentru micii comercianţi (…) Suntem la fel de îngrijoraţi ca şi colegii noştri europeni şi americani de perspectivele negative ale articolului 6 al proiectului de Directiva privind produsele din tutun, în condiţiile în care aceasta ar duce la interzicerea tutunului provenit de la majoritatea cultivatorilor din România”, declară Petru Bota, Preşedintele Asociaţiei Organizaţia Profesională pe Filiera Tutun .

Asociaţia Internaţională a Cultivatorilor de Tutun, Asociaţia Europeană a Cultivatorilor de Tutun, asociaţiile de profil din Carolina de Nord, Lexington, Brazilia, Malawi au semnat, recent, o scrisoare deschisă adresată Parlamentului European, prin care atrag atenţia asupra consecinţelor negative ale articolului 6 din proiectul de Directiva privind, care interzice utilizarea unor ingrediente în procesul de producţie, fără o analiză aprofundată a efectelor acestor ingrediente utilizate pe scară largă în industria alimentară, a medicametelor şi a cosmeticelor. Asociaţiile solicita Parlamentului European să revizuiască acest articol, ţinând cont de consecinţele extrem de grave la nivel mondial.

În România, AOPFT a atras atentia de la inceputul procesului de adoptare, din decembrie anul tracut, că revizuirea Directivei privind produsele din tutun ar putea conduce la interzicerea culturilor de tutun Burley. La nivelul ţării noastre, interzicerea a 90% din piaţa de ţigarete are consecinţe devastatoare, atât în rândul fermierilor cultivatori de tutun, dar şi al micilor detailişti.

Din datele Asociaţiei Internaţionale a Cultivatorilor de Tutun” (ITGA), rezultă că 80% din tutunul produs în Uniunea Europeană este Oriental sau Burley. “Aceste soiuri de tutun nu pot fi procesate fără a adăga anumite ingrediente speciale”, explică Petru Bota.

“În ultima vreme – adaugă el – s-a vorbit mult doar despre interzicerea ţigaretelor mentolate, iar exemplele de ingrediente adiţionale s-au redus, convenabil, doar la mentol. Realitatea este că, pentru procesarea tutunului celui mai popular în UE, Burley, care se regăseşte în amestecul de tutun recunoscut ca “american blend”, se folosesc ingrediente suplimentare. Interzicerea ingredientelor duce, implicit, la interzicerea unui amestec care în ţara noastră este preferat de 90% dintre fumatori. Avem o şansă bună să înlocuim pe de-a-ntregul piaţa legală de ţigarete cu una de contrabandă sau, şi mai rău, de contrafacere”.

Pentru acoperirea cererii de tutun Oriental şi Burley, există zeci de mii de ferme în Polonia, Italia, Spania, Franţa şi Bulgaria, cu o recoltă de tutun cu o valoare anuala de 560 de milioane de euro în UE. Acest lucru înseamnă că interezicerea tutunului Burley va duce la costuri greu de estimat pentru piaţa UE. La nivel mondial, este estimat că aproximativ 850.000 de ferme sunt producatoare de tutun Burley, acestea urmând să fie, de asemenea, afectate de o eventuală interzicere a acestuia pe piaţa UE.

“Efectul interzicerii ingredientelor este că ţigaretele tradiţionale American Blend nu vor mai putea fi produse,” explică Petru Bota. “Amestecul de tutun înseamnă combinarea de tutun Virginia, Burley şi Oriental în proporţii specifice fiecărei mărci. Unele dintre ingrediente nu au nicio legatura cu aroma, ci cu controlul arderii sau omogenitatea tutunului sau conservarea calităţilor acestuia pe termen mai îndelungat.”

La nivelul ţării noastre, dacă interzicerea ţigaretelor mentolate şi a celor slim ar duce la pierderea a 19.000 de locuri de muncă, aşa cum arată un studiu Roland Berger, interzicerea a 90% din piaţa de ţigarete are consecinţe devastatoare, atât în rândul fermierilor cultivatori de tutun, dar şi al micilor detailişti.

“Dacă ţigaretele care conţin amestecuri de tutun nu mai pot fi produse, fumătorii au câteva variante: fie se reorientează către tutunul Virgina, care reprezintă 50% la nivel mondial, dar numai 10% la noi în ţară, fie vor cumpăra ţigarete manufacturate ilegal şi fără nicio licenţă din partea producătorilor sau vor căuta cumpărarea de ţigarete de contrabandă,” arată Petru Bota. “Consecinţele asupra veniturilor din taxe, consecinţele asupra economiei şi infractionalităţii sunt greu de calculat, dacă nu imposibil.”