Cele mai ridicate niveluri de capital de lucru se înregistrează în sectorul farmaceutic şi în industrie, având în vedere niveluri ridicate ale inventarului, dar şi de debitori. În schimb, în retail, în telecom şi în sectorul petrolier se înregistrează cele mai scăzute niveluri ale capitalului de lucru.

Dacă vor fi capabile să ia măsuri de eficientizare a managementului lichidităţilor, companiile ar putea elibera o sumă impresionantă de până la 3.700 de miliarde de euro din capitalul lor de lucru.

Companiile europene ar putea elibera până la 997 de miliarde de euro, sau aproximativ 370 de milioane de euro în medie pentru fiecare companie. Pentru statele din America de Nord, suma disponibilă s-ar putea ridica la 1.248 de miliarde de euro sau 300 de milioane de euro per companie. În Africa, Asia şi Australia, companiile ar putea elibera până la 1.511 miliarde de euro, aproximativ 170 de milioane de euro per companie.

„În vreme ce strategiile de creştere rămân vitale pentru companii, capitalul de lucru şi gestionarea lichidităţii au devenit de asemenea priorităţi. Condiţiile economice dificile pun presiune pe companii să îşi gestioneze lichidităţile cât mai eficient posibil.  Unele companii au încercat să traverseze această perioadă dificilă bazându-se pe bunăvoinţa furnizorilor şi a creditorilor, în vreme ce altele au profitat de ocazie pentru a lua măsuri ferme de reducere a capitalului de lucru. Acele companii care au luat doar măsuri pe termen scurt trebuie acum să caute modalităţi de a implementa schimbări de substanţă în practicile lor de afaceri care să le facă mai agile şi mai suple pentru a traversa această perioadă de incertitudine”, a declarat John Webster, liderul Departamentului de Audit al PwC România.

Sondajul PwC privind capitalul de lucru, care analizează datele de bilanţ ale 15. 763 de companii listate din întreaga lume, a descoperit de asemenea că în 13 dintre cele 21 de ţări analizate s-a înregistrat o reducere a capitalului de lucru. Companiile europene arată o tendinţă de îmbunătăţire a acestui indicator, ceea ce indică existenţa unei corelaţii între evoluţia PIB şi cea a capitalului de lucru.

În vreme ce companiile americane şi asiatice au înregistrat creşteri ale capitalului lor de lucru, companiile europene au raportat o îmbunătăţire a acestui indicator. Acest lucru arată corelaţia dintre evoluţia PIB şi capitalul de lucru. Ţările în care s-a înregistrat cea mai mare creştere a PIB au raportat de asemenea şi creşteri ale volumului capitalului de lucru. Ţinând cont de accesul în continuare dificil la finanţare şi la încercarea băncilor de a-şi proteja activele, cel mai probabil este că finanţarea să rămână o problemă şi în perioada viitoare.

Ratele relativ scăzute de creştere şi volatilitatea economică se vor menţine cel puţin până la mijlocul acestui deceniu. În aceste condiţii, nivelul capitalului de lucru ar trebui să rămână un subiect major pe agenda organizaţiilor, pentru ca societăţile să poată accesa cea mai ieftină sursă de lichiditate”, a conchis John Webster.


Te-ar putea interesa și: