Corupția are loc undeva pe acolo, e practicată de niște despoți lacomi și de către indivizi puși pe rele în țări despre care noi, personal, s-ar putea să știm foarte puține și față de care nu simțim nicio legătură, deci nu suntem afectați de ceea ce s-ar putea întâmpla acolo. Dar oare se întâmplă doar acolo?
<iframe src="http://embed.ted.com/talks/lang/ro/charmian_gooch_meet_global_corruption_s_hidden_players.html" width="640" height="360" frameborder="0" scrolling="no" webkitAllowFullScreen mozallowfullscreen allowFullScreen></iframe>

Așadar, realitatea e că motorul corupției funcționează dincolo de granițele țărilor ca Guinea Ecuatorială, Nigeria sau Turkmenistan. Motorul este menținut de către sistemul nostru bancar internațional, de către problema societăților fictive anonime, și de către discreția pe care am permis-o marilor companii de petrol, gaze și minerit, și, mai ales, de către incapacitatea politicienilor noștri de a-și susține vorbele prin fapte, de a face ceva semnificativ și fundamental pentru a lupta împotriva aceastei situații.

Să vorbim în primul rând de bănci. Nu veți fi surprinși dacă vă spun că băncile acceptă bani murdari, dar au și alte metode distructive de a pune accentul pe profituri. De exemplu în Sarawak, Malaysia. În această regiune, doar 5% din păduri mai sunt intacte. 5%. Cum s-a întâmplat una ca asta? Ei bine, din cauza unei elite și a complicilor săi care au făcut milioane de dolari din sprijinirea defrișării la scară industrială mulți ani la rând. Așa că am trimis un investigator sub acoperire pentru a filma întâlniri cu membrii elitei conducătoare. Înregistrarea rezultantă, ei bine, a înfuriat anumite persoane, poate fi vizionată pe YouTube, dar a dovedit ceea ce suspectam de mult, pentru că a arătat cum primul ministru al statului, în cuida negărilor sale posterioare, își folosea controlul asupra licențelor pentru terenuri și păduri pentru a se îmbogăți pe sine și pe familia sa. Iar HSBC, ei bine, știm că HSBC a finanțat cele mai mari companii de exploatare forestieră din regiune, responsabile pentru o parte din acea distrugere din Sarawak și alte regiuni. Banca și-a încălcat propriile reguli de sustentabilitate în acest caz, dar a câștigat în jur de 130 de milioane de dolari. La scurt timp după reportajul nostru, foarte scurt după reportajul nostru de la începutul acestui an, banca a anunțat o revizuire a regulilor în această privință. Să fie ăsta un semn de progres? Poate, dar vom fi foarte atenți la acest caz.

În al doilea rând avem problema societăților fictive anonime. Am auzit cu toții despre ele, presupun, și știm cu toții că sunt folosite frecvent de către oameni și companii care doresc să evite să își plătească dările către societate, taxele. Dar ceea ce de obicei nu iese la lumină e felul în care societățile fictive sunt folosite pentru a fura uriașe sume de bani de la țări sărace. În aproape toate cazurile de corupție pe care le-am investigat, apar societăți fictive, și uneori e imposibil de aflat cine e într-adevăr implicat în afacere.

Un studiu recent al Băncii Mondiale a examinat 200 de cazuri de corupție. S-a descoperit că în peste 70% din acele cazuri s-au folosit societăți fictive anonime, cu un total de aproape 56 de miliarde de dolari. Multe dintre aceste companii se găseau în America sau în Marea Britanie, în teritoriile și coloniile sale, așadar nu e doar o problemă offshore, e și o problemă din interiorul țării. Vedeți, societățile fictive sunt piesa centrală a înțelegerilor secrete de care pot mai degrabă beneficia elitele bogate decât cetățenii normali.