Evenimente Abonamente Comunicate
CITEŞTE ŞI

Actualitate

O nouă încercare pentru miliardul de la Krivoi Rog

Autor: | | 4 Comentarii | 5267 Vizualizari

Rezolvarea situaţiei de la Krivoi Rog, uriaşa investiţie din Ucraina la care România a cheltuit peste un miliard de dolari, s-a dovedit o nucă tare pentru toate guvernele care s-au succedat, în ultimi 23 de ani, la Palatul Victoria. Guvernul Ponta a anunţat că va încerca, la rândul lui, să tranşeze această afacere şi să recupereze ceea ce se mai poate din Ucraina.

La începutul lunii iunie a.c., Fondul Proprietăţii de Stat din Ucraina a anunţat că va relua procesul de privatizare a Combinatului de la Krivoi Rog. La scurt timp, mai exact în şedinţa din 12 iunie a.c, Guvernul Ponta a aprobat un “Memorandum privind  mandatul pentru reluarea negocierilor cu partea ucraineană, în vederea recuperării cheltuielilor efectuate de România în cadrul participării la construirea Combinatului Minier de Îmbogăţire a Minereurilor Acide (CIM), de la Krivoi Rog - Ucraina”. Nici partea ucraineană, nici partea română nu au furnizat alte detalii.

Încercări fără nici un rezulat

Până în prezent, toate încercările României de a-şi recupera, într-un fel sau altul, măcar o parte din banii investiţi la Krivoi Rog, au rămas fără nici un rezultat. În 2004, statul român a împuternicit LNM Holdings să negocieze, pentru partea romană, condiţiile de finalizare a lucrărilor la combinatul ucrainean, ca parte din contractul de privatizare a Sidex. Banii urmau sa fie recuperaţi prin valorificarea peletelor de minereu de fier, de la Krivoi Rog, de siderurgia românească. Demersul a eşuat. În 2005, Mittal Steel şi-a exprimat interesul de a investi, în consorţiu cu alţi participanţi, pană la 300 de milioane de dolari în finalizarea proiectului din Ucraina. Răspunsul a fost negativ. În toamna anului 2006, Ucraina a anunţat, în sfârşit, că va scoate la licitaţie participaţia sa la investiţia de la Krivoi Rog, de 56,4%. Potrivit presei ucrainene, Mittal Steel a venit din nou cu o ofertă. De această dată a propus crearea unei societăţi mixte pentru construirea viitorului combinat, din care 40% să aparţină guvernului, iar 60% companiei Mittal Steel. Indienii, au propus şi achitarea datoriei Ucrainei către România- sumă ce urma a fi stabilită de cele două părţi- şi asumarea de investiţii în valoare de  160 milioane dolari în viitorul combinat. La rândul lor, compania rusă Metalloinvest şi grupul ucrainean Smart au propus oficialilor de la Kiev crearea unui joint venture, fiind dispuse să investeasca în total 400 milioane de dolari.  Dar niciunul dintre aceste demersuri nu au fost finalizate. De notat că, între timp, Arcelor Mittal a achiziţionat o altă capacitate metalurgică din Ucraina, situată tot în zona Dolinska, la circa 80 de km de Krivoi Rog.

România cere 1 miliard de dolari, Ucraina spune „pas”!

Adevărul este că  discuţiile din ultimii ani dintre cele două părţi, pe tema investiţiei de la Krivoi Rog, s-au transformat într-un veritabil dialog al surzilor, şi asta din cauza sumei care ar urma să-i fie returnată României. Astfel în timp ce partea română cere minimum un miliard de dolari, partea ucraineană nici nu vrea să audă de o astfel de sumă. Ca urmare, în mai 2011, Ucraina a anunţat că nu mai are în vedere privatizarea combinatului de la Krivoi Rog, deoarece trebuie mai întâi ca guvernul de la Kiev „să ajungă la o înţelegere cu România”. Potrivit şefului privatizării din Ucraina, Aleksander Riabcenko, aşteptările Românei sunt foarte ridicate. „Aceste aşteptări s-au concretizat într-o sumă de un miliard de dolari. Au renumărat toţi acei peleţi în dolari şi a apărut acest număr frumos şi rotund. S-au obişnuit deja cu ideea că vor primi această sumă de la Ucraina. Acum este foarte problematică o înţelegere şi este imposibil să avansăm către privatizare”, a spus Riabcenko într-o conferinţă de presă susţinută la Kiev în primăvara anului 2011.  Dar, aşa cum arătam, şi partea ucraineană şi partea română au anunţat recent că sunt hotărâte să revină la masa negocierilor.

Vosganian: “Privatizarea, singura soluţie “

Cu privire la conţinutul memorandumului adoptat de Guvern,  ministrul Economiei, Varujan Vosganian, care urmează să reprezinte statul român la negocierule cu partea ucraineană, a declarat pentru Capital: “Memorandumul acesta imi dă posibilitatea, după parcurgerea unor proceduri, să încep negocierile cu partea ucraineană. El nu spune expres ce să cer prin negociere dar, prin dialog cu partea ucraineană, vom putea şti exact care vor fi termenii cu care aceasta va fi de acord să-i dea Romîniei despăgubiri şi, pe urmă, să mă întorc cu aceşti termeni şi să cer un acord guvernului şi, eventual, al Parlamentului, dacă se va pune problema unei redimensionări a datoriilor. Tot ce pot să vă spun este că, după opinia mea, singura soluţie ca partea română să-şi recupereze banii este ca platforma să se vândă şi, din ceea ce se vinde, România să fie parte, ca un fel de creditor. În legătura cu suma care i s-ar cuveni României, Varujan Vosganian ne-a mărturisit:”Acuma, legat de sumă, depinde pe cine întrebaţi. Dacă ne întrebaţi pe noi, efortul Româniai la Krivoi Rog a fost în jur de  şapte- opt sute de milioane de dolaari, iar cu toate calculele aferente, ulterioare, suma se ridică la peste 1,2 miliarde de dolari. Dacă-i întrebaţi pe ucraineni, ei vă vor spune că unele dintre lucrările noastre nu ar fi fost recepţionate şi că solicitările noastre trebuie redimensionate“.

Va semna Becali actele din puşcărie?

Deşi a fost oprită în 1998,  cînd Ucraina, ultima ţară din fostul CAER care mai rămăsese alături de Romînia în această afacere, a suspendat finanţarea, investiţia de la CIM Krivoi Rog a continuat să fie o gaură neagră, în primul rând pentru ţara noastră, care a cheltuit în continuare milioane de euro. De menţionat că toate cele trei firme româneşti care mai au oameni detaşaţi la Krivoi Rog, şi anume,  Arcom, Uzinexport şi Arcif, au fost în ultimii ani privatizate. Dar, plata salariilor, a diurnelor şi a celorlalte cheltuieli, care însumează peste un milion de euro anual, a rămas în  sarcina guvernului de la Bucureşti. Din cei aproximativ 100 de români care se mai află azi la Krivoi Rog, 90 aparţin Arcom, firma al cărui patron este Gigi Becal, aflat azi în închisoare.

Pagina 1 din 2
Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Printeaza

Alte articole

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

EVZ

Doctorul Zilei

Cancan

Animal Zoo

EVZ Monden

DCNews

Stirile Kanal D

AutoBild

Economica.net

Agrointeligenta

StiriDiaspora.ro

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.