Se estimează că per ansamblul zonei euro creditarea va continua să se contracte în 2013, dar cu un ritm mai redus decât în 2012, respectiv cu 0,5% faţă de 1,7%, potrivit Eurozone Financial Services Forecast, realizată de Ernst & Young.
Previziunile arată că, la nivelul Eurozonei, creditarea va reintra pe creştere începând cu anul 2014, cu o rată anuală de 2,9%, care include o revenire modestă pe creştere în Spania, cu o rată de 0,9%.

“În România, ne aşteptăm mai degrabă la o stagnare a creditării în următoarele 9 luni, cu o uşoară creştere pe companii şi una ceva mai pronunţată pe credite ipotecare dar şi o scădere a creditelor de consum. Această situaţie se datorează neîncrederii consumatorilor şi a decidenţilor din companii în perspectivele pe termen scurt ale economiei, dar şi apetitului limitat şi selectiv al unora dintre jucători”, spune Gelu Gherghescu, Partener Assurance & Advisory la Ernst & Young România.

Oricum, chiar şi o uşoară evoluţie pozitivă a creditării nu ar fi suficientă să alimenteze creşterea economică în asemenea măsură, încât să contribuie semnificativ la stoparea evoluţiei creditelor neperformante, spune Gherghescu.
„Astfel, deşi mai lent, acestea vor continua să crească în următoarele 6-9 luni (creditele neperformante, n.r.). Practic, în ceea ce priveşte evoluţia creditării şi a creditelor neperformante rămânem, într-o oarecare măsură, într-un cerc vicios”, menţionează Gelu Gherghescu.

Prima de risc pentru România ar trebui să scadă

“În pofida probabilităţii reduse pentru scenariul în care ratele de dobândă (la nivelul zonei euro, n.r.) vor creşte mai repede decât se aştepta iniţial, efectele ei cred că sunt suficient de importante pentru a determina companiile de asigurare să-şi facă totuşi analize şi planuri pentru o astfel de situaţie.
Oricum, pentru piaţa locală, un astfel de scenariu ar trebui să ducă şi la o reducere a primei de risc de ţară din componenţa ratei de dobândă a instrumentelor de debit, inclusiv a obligaţiunilor emise de statul român, compensând parţial creşterea ratelor de piaţă”, comentează Gelu Gherghescu.