Considerat de mai multe luni câştigător clar în ambele tururi ale scrutinului prezidențial, socialistul Francois Hollande este în poziţia de a deveni primul preşedinte de stânga, după Francois Mitterand (1981-1995) și după 17 ani de dominație a conservatorilor.
Citiţi şi: Pot alegerile prezidenţiale din Franţa să arunce în aer Europa?
Cu o popularitate în continuă scădere în cei cinci ani de mandat, Sarkozy este creditat cu șanse reduse în turul al doilea, unde se anticipează că Hollande își va adjudeca victoria finală.
Rata participării la vot a fost de 80%, însă mai mică în comparație cu cea de la alegerile din 2007. Atunci, rata de participare a fost deosebit de mare şi a atins 83,77 la sută în final. În 2002, o rată record a absenteismului de 28,4 la sută a fost considerată una dintre cauzele calificării-surpriză a candidatului de extremă-dreapta, Jean-Marie Le Pen în detrimentul socialistului Lionel Jospin.
Balanța în turul doi, care are loc la 6 mai, va fi înclinată de electoratul celorlalți candidați.
Analiștii susțin că este greu de anticipat în acest moment cum se vor reorienta alegătorii francezi, în special cei care au votat acum pentru Marine Le Pen, peste două săptămâni. Cert este că Sarkozy a anunțat în campania electorală că nu va cere sprijinul naționaliștilor care au votat-o pe lidera FN. În schimb, se pare că Hollande poate conta pe voturile stângii radicale(electoratului lui Melenchon) și ale ecologiștilor.
Citiţi mai mult pe EVZ.
