România a depăşit aşteptările în trimestrul trei, cu o creștere estimată a PIB-ului de peste 2% de la an la an, marcând una din cele mai rapide creșteri din Uniunea Europeană.

Creşterea surprinzător de mare din T3, de 1,9%, a urmat estimărilor revizuite în scădere de 0,3% în T2 şi unei creşteri de 0,5% în T1, în contextul în care datele anterioare indicaseră două scăderi consecutive şi, prin urmare, intrarea în recesiune tehnică în prima jumătate a anului 2014. Revizuirile au fost influenţate de modificările generate în conturile națiunilor de alinierea la noua metodologie a Sistemului European de conturi. 

„Deşi profilul trimestrial al României din acest an a fost caracterizat de volatilitate, perspectivele rămân încă destul de optimiste. Sentimentul legat de economie în România este în prezent peste media înregistrată până acum, producţia industrială şi vânzările cu amănuntul au crescut amândouă cu 5-6% pe an în T3, mai lent decât tendinţele anterioare recente, dar încă destul de puternic, iar importurile au atins un nou vârf în T3, în linie cu cererea internă în creştere. În condiţiile în care revenirea economică din zona Euro nu va înregistra un impas per ansamblul regiunii, ne putem aştepta ca PIB-ul să crească cu 2% în 2014 şi cu peste 2,5% în 2015”, se mai arată în documentul citat.

Volumele vânzărilor cu amănuntul au fost relativ modeste în T2 și T3 după creşterea rapidă din T1. Dar tendinţa dominantă de consum ar trebui să fie pozitivă în prezent, date fiind încrederea mai mare a consumatorilor şi creşterea nivelului veniturilor reale ale populaţiei. „De asemenea, este de aşteptat o creștere a investițiilor, pe fondul unui nivel de încredere mai ridicat al mediului de afaceri în economie. Această încredere va fi influențată însă, de modul în care revenirea economică a Zonei Euro își va redobândi avântul”, reiese din studiul EY Eurozone Forecast.

Consolidarea cererii interne va fi sprijinită de:

Un nivel scăzut al inflaţiei care vine în sprijinul consumatorilor – inflaţia indicelui preţurilor de consum a fost de 1,4% în octombrie, mai mare decât în lunile precedente ale anului, dar încă suficient de scăzută. Presiunile exercitate pe preţuri ar trebui să se intensifice treptat, pe măsură ce se consolidează economia. Este de aşteptat ca inflaţia să atingă un nivel mediu de 1,1% în acest an şi de 2,2% în 2015. În orice caz, creşterile robuste din zona salariilor ar trebui să genereze o creștere solidă a venituri reale.

O relaxare a politicii monetare – Banca Naţională a României (BNR) a modificat din nou politica monetară în noiembrie, reducând rata dobânzii la 2,75% şi nivelul rezervelor pentru depozitele deţinute de străini la 14%. Aceste măsuri au fost luate ca răspuns la menţinerea inflaţiei mult sub ţinta previzionată şi a continuării contractării creditelor. Se estimează însă că BNR se apropie de sfârşitul unui ciclul de relaxare monetară, pe măsură ce inflaţia reîncepe să crească înspre nivelul ţintă prestabilit.

Şi de tendinţa pozitivă a exporturilor. Performanţele foarte bune ale exporturilor, care au crescut cu până la 13% în 2013, au stimulat activitatea industrială, care a înregistrat şi ea o creştere de peste 7%. Intensificarea cererii externe ar trebui să continue să stimuleze activitatea industrială şi exporturile şi în acest an. Cu toate acestea, producția industrială a fost nevoită să facă eforturi serioase pentru a obţine rezultate bune în ultimele luni, fiind confruntată și cu o evoluție slabă a acestui sector în întreaga Zonă Euro. Estimările arată, însă, că această tendinţă nu va persista.

Perspectiva pe termen mediu a României depinde în continuare de zona euro

Perspectivele economice ale României rămân dependente în mare măsură de Uniunea Europeană, care absoarbe 70% din exporturi. Cota exporturilor româneşti către piața mondială e de aşteptat să crească cu 4,1% în 2014 şi cu 4,6% în 2015, comparativ cu doar 2,5% înregistrată anul trecut. Presupunând că economia europeană îşi va continua revenirea, creşterea PIB-ului României este aşteptată să înregistreze o medie anuală de 3,4% în perioada 2015-2020.

Zona Euro se va bucura de o cerere puternică în privința exporturilor în 2015 – înregistrând o accelerare a creşterii de la 3,4% în 2014, la 3,7% în 2015, urmată de o medie de 4% între 2016 şi 2018 – pe măsură ce Statele Unite şi Marea Britanie îşi vor continua redresarea economică, iar o monedă Euro mai slabă va ajuta economiile mai puţin competitive din regiunea Euro. Mai mult decât atât, pe fondul operațiunii Băncii Central Europene (ECB) de revizuire a calității activelor (AQR), care a ajutat la restabilirea încrederii în sectorul bancar, alături de măsurile complementare luate de ECB pentru creşterea nivelurilor de lichiditate, a creșterii nivelului de încredere a mediului de afaceri în economie, începând cu anul 2015 accesul la finanțare ar trebui să fie mult mai uşor.