''Transparenţa şi buna guvernanţă sunt baza acţiunii noastre. Nevoia de informare exactă şi actualizarea situaţiei beneficiarilor efectivi reprezintă un factor-cheie pentru depistarea infractorilor care, altfel, şi-ar putea ascunde identitatea în spatele unei companii'', a spus Juncker, într-o scrisoare adresată Consiliului UE şi Parlamentului European.
Propunerea lui Juncker reprezintă şi un răspuns la cererea a 43 de jurnalişti care i-au cerut într-o scrisoare preşedintelui CE, la câteva săptămâni după scandalul LuxLeaks, să se implice mai mult în lupta contra corupţiei. La numai câteva zile după preluarea mandatului, Comisia Juncker a trebuit să facă faţă unei prime mari provocări, după ce presa a dezvăluit existenţa unui sistem de evaziune fiscală în perioada când Jean-Claude Juncker era premier al Luxemburgului. Juncker a negat însă 'orice conflict de interese' şi şi-a reafirmat dorinţa de a lupta împotriva acestui fenomen. Juncker a declarat că ancheta CE în acest caz va fi condusă de comisarul european pentru concurenţă Margrethe Vestager, el promiţând că nu vor discuta împreună cazul pentru a nu se considera că ar încerca să influenţeze rezultatul investigaţiei. Ancheta vizează, de asemenea, alte două state membre – Olanda şi Irlanda.
În luna martie, Parlamentul European a votat cu o majoritate covârşitoare o rezoluţie pe baza unei propuneri a Comisiei Europene precedente, prezidată de José Manuel Barroso, ce prevedea în special obligaţia înscrierii numelor beneficiarilor efectivi ai companiilor, fundaţiilor şi asociaţiilor în registre publice pentru a împiedica transferul de fonduri ilicite între companii fictive.
AGERPRES
