Bulgaria se aşteaptă ca după 2021 sectorul agricol să aibă o poziţie comună privind noua Politică Agricolă Comună, în condiţiile în care Sofia a început în mai dezbaterile privind viitorul PAC iar consultările vor continua până în 2018. 

Bulgaria a invitat experţi internaţionali care să le explice fermierilor cum se desfăşoară dezbaterile şi care sunt principalele modificări ale Politicii Agricole Comune. 

Luni, Bulgaria, România şi Slovenia şi statele din Grupul Vişegrad – Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia – şi-au reafirmat sprijinul pentru cele două componente de bază ale PAC – condiţii egale pentru concurenţă pe piaţa unică europeană şi susţinerea profitabilităţii şi a competitivităţii agriculturii UE. Ţările au subliniat necesitatea alocării unui buget adecvat care să reflecte valoarea adăugată ridicată a agriculturii. 

Politica agricolă comună a UE (PAC) a fost elaborată la începutul anilor '60, transpunând obiectivele definite de Tratatul de la Roma (1957) şi preluate apoi în Tratatul privind Uniunea Europeană. Obiectivele PAC sunt: creşterea productivităţii agriculturii prin promovarea progresului tehnic, prin asigurarea dezvoltării raţionale a producţiei agricole, precum şi prin utilizarea optimă a factorilor de producţie şi, în special, a forţei de muncă; asigurarea în acest fel a unui nivel de trai echitabil pentru populaţia agricolă, în special prin majorarea venitului individual al lucrătorilor din agricultură; stabilizarea pieţelor; garantarea siguranţei aprovizionării; asigurarea unor preţuri rezonabile pentru produsele livrate consumatorilor. 

Politica agricolă comună a UE a fost reformată de mai multe ori, ultima reformă fiind aprobată în 2013 şi aplicată din 2015. Însă de atunci, contextul s-a schimbat semnificativ, deoarece preţurile la produsele agricole au scăzut mult, în timp ce incertitudinea de pe piaţă a crescut (în principal din cauza unor factori macroeconomici şi a unor tensiuni geopolitice), motiv pentru care o planificare clară şi pe termen lung a sectorului este mai greu de realizat. 

"În cadrul negocierilor comerciale, se pune mai vizibil accentul pe acorduri bilaterale, mai degrabă decât pe cele multilaterale. Prin urmare, interesele ofensive şi defensive trebuie cântărite atent, iar sectoarelor sensibile trebuie să li se acorde atenţia cuvenită. UE şi-a asumat noi angajamente internaţionale. Pentru agricultură, sunt relevante în special cele privind schimbările climatice (semnate la cea de a 21-a Conferinţă a părţilor, COP21) şi cele privind dezvoltarea durabilă (luate prin adoptarea obiectivelor ONU de dezvoltare durabilă). Nu în ultimul rând, se înregistrează fenomene geopolitice ample, precum migraţia pe scară largă", se arată într-un recent document al Comisiei Europene. 

Potrivit sursei citate, toate aceste aspecte alimentează o dezbatere publică amplă, se analizează dacă reforma din 2013 a mers îndeajuns de departe pentru a putea răspunde provocărilor legate de echilibrarea sprijinului, de viitorul economic al agriculturii şi al zonelor rurale, de grija pentru mediu (ex. ecologizare), de combaterea schimbărilor climatice şi de asigurarea unei producţii sustenabile de alimente sigure. În plus, PAC ar trebui să integreze şi mai bine evoluţiile pozitive din domenii precum sănătatea, comerţul, bioeconomia, economia circulară şi economia digitală. 

Reformele PAC nu vor afecta cadrul financiar multianual. La ora actuală, 38% din bugetul comunitar este cheltuit de PAC.

AGERPRES