"O armată aflată într-o situaţie de luptă prelungită are nevoie de flexibilitate pentru utilizarea forţelor sale", a explicat generalul Moty Almoz, purtătorul de cuvânt al armatei, pentru postul de radio militar. El a adăugat că, "într-o zi sau două, va fi luată o decizie în legătură cu folosirea rezerviştilor".
Cabinetul de securitate, din care fac parte principalii miniştri, a decis miercuri în unanimitate continuarea operaţiunilor în teritoriile palestiniene, a anunţat postul de radio public israelian. Obiectivul exprimat de Israel este obţinerea unei "demilitarizări în Gaza", distrugerea arsenalului de rachete şi tunelele de atac ale Hamas, mişcarea islamistă palestiniană care controlează Fâşia Gaza.
Dar cum se desfăşoară viaţa oamenilor obişnuiţi din Israel de când a început ofensiva terestră în Gaza? Cosmin Florescu, un medic român care lucrează la un spital din apropiere de Tel Aviv vorbeşte la RFI despre felul în care alarmele zilnice îi afectează programul: "Când am auzit prima dată alarma – acum trei săptămâni – eram acasă. Nici nu ştii exact ce să faci întâi… Să te îmbraci, să îţi iei actele cu tine, poate o sticlă de apă, să îţi iei şi telefonul? Ştiu că în 20 de secunde am coborât în buncărul de la subsol, unde m-am întâlnit cu colegii mei. De atunci, am avut şi patru alarme pe zi. Puţine, faţă câte sunt în zona de sud, unde am prieteni – în Bersheva, de exeplu. Eu locuiesc în apropiere de Tel Aviv, dar nu pot să vă spun cum e atmosfera acolo, pentru că nu am mai fost în oraş de la prima alarmă. Pur şi simplu îmi e teamă să folosesc mijloacele de transport în comun şi încerc să evit pe cât posibil locurile publice şi aglomerate din cauza unor posibile atentate teroriste."
