Registrul de bani personali, reintrodus luna aceasta în legislaţie, este prevăzut de OUG 8/2015 şi de Ordinul 513/2015. Conform reglementărilor, operatorul economic este cel obligat să asigure înregistrarea banilor deţinuti de angajaţi la ora începerii programului de lucru.

În acest fel, precizează Ministerul de Finanţe, în cazul unui control, patronii şi angajaţii nu vor putea susţine că eventualele sume găsite în plus faţă de sumele înregistrate sunt bani personali. Sumele deţinute la punctele de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor care nu pot fi justificate cu documentele emise cu casele de marcat, registrul de bani personali, registrul special sau chitanţe se confiscă.

La rândul lor, angajatii trebuie să prezinte la solicitarea organelor de control sumele de bani aflate asupra lor dacă sunt în incinta unităţii şi în timpul programului de lucru. Dacă  nu pot justifica diferenţele, sunt sancţionaţi cu amendă între 1.000 şi 1.500 lei.

Explicaţiile Antifraudei

Totuşi, inspectorii Antifraudă nu au dreptul să facă percheziţii corporale şi atunci se pune întrebarea: cum pot verifica dacă sumele declarate în registru sunt cele reale sau dacă angajaţii au bani – nedeclaraţi, din bacşiş – asupra lor?

Reprezentanţii Antifraudei spun că inspectorii compară suma din casa de marcat cu documentele justificative, fără să explice précis de ce este registrul de bani personali un instrument util atâta timp cât angajaţii nu pot fi percheziţionaţi. Conform surselor citate, ar fi vorba de o asumare atât din partea angajaţilor, cât şi din partea angajatorilor, amenzile fiind suportate de ambele părţi. Din acest motiv, patronii ar fi, în fapt, cei motivaţi să facă verificările. Reprezentanţii Antifraudei afirmă că tocmai patronii au solicitat introducerea registrului în legislaţie.

„Nu am cerut aşa ceva. Noi am fost chiar împotriva acestor reglementări. Nu am verificat niciodată banii sau bunurile personale ale angajaţilor şi nici n-am auzit de aşa ceva până acum.  De fapt, registrul de bani personali este doar un alt motiv ca să mai dea o amendă. Pentru noi înseamnă un registru în plus, mai multă birocraţie care, mai ales, pentru afacerile mici, conduse de o familie, de exemplu, sunt foarte împovărătoare. Cum vor face faţă atâtor schimbări legislative, atâtor registre de completat şi atâtor costuri? Fac întruna reglementări legate de micromanagement în loc să verifice baza de impozitare care este adevăratul rol al ANAF”, spune Constantin Sebeşanu, preşedintele Organizației Patronale a Hotelurilor și Restaurantelor din România, HORA.

Înainte de apariţia acestei reglementări, unii comercianţi au instituit, potrivit unor surse din piaţă, regulamente interne prin care impun declararea sumelor la începerea programului de lucru. Practica era, însă, la latitudinea companiilor. Din mai, devine obligatorie.

„Ne facem că facem ca să zicem că nu stăm degeaba. Cam asta e cu schimbările de legislaţie care ascund, de fapt, o incapacitate de a lupta cu marea evaziune care e controlată şi protejată de politicieni. Este un subiect de discuţie pentru noi ca să nu ne mai ocupăm de lucrurile grave. La ce foloseşte registrul de bani personali dacă angajaţii nu vor să prezinte banii pe care îi au asupra lor, ce fac, cheamă poliţia, iau mandat pentru percheziţii?”, se întreabă avocatul Gabriel Biriş.

ANAF reinventează caietul de bani personali

Registrul de bani personali a mai existat în legislaţie în anii 2007-2008. A fost introdus prin OUG 47/2007 de modificare a OUG 28/1999. În 2008, articolul din OUG 47/2007 referitor la registrul de bani personali a fost abrogat de Legea 264/2008 votată de Parlament, pe motiv că guvernul încălca art 53 din Constituţia României privind restrângerea unor drepturi și libertăți.

Guvernul de la acea dată justifica necesitatea registrului astfel: „introducerea acestei reglementări a fost generată de comportamentul unei importante părţi a operatorilor economici care încearcă să justifice plusurile de bani existente în casele de marcat la momentul controlului prin faptul că provin din banii proprii sau din monede divizionare necesare pentru a da restul clientului”.

Avalanşă de modificări

Legislaţia caselor de marcat, OUG 28/1999, a suferit o avalanşă de modificări. Aproape în fiecare an, guvernul a mai schimbat ceva în legislaţie fără efecte vizibile în combaterea evaziunii aşa cum îşi propunea. Actele normative care au modificat legislaţia caselor de marcat, OUG28/1999, de-a lungul timpului, sunt: OUG 44/2004, OG 53/2005, OG 28/2006, OUG 12/2006, OG 47/2007, Legea 264/2008, Legea 52/2009, OG 14/2011, OUG 91/2014, OUG 8/2015.

Ce trebuie să conţină registrul de bani personali?

Ordinul 513/2015 stabileşte conţinutul şi modelul registrului de bani personali. Registrul trebuie notificat organului fiscal competent de administrare, dar prevederile nu sunt clare în această privinţă. Reprezentanţii ANAF spun că Ministerul de Finanţe trebuie să aducă clarificările.

  • Registrul de bani personali are paginile numerotate in ordine crescatoare, se semneaza pe ultima pagina de catre administratorul operatorului economic sau de catre o persoana imputernicita de acesta
  • Se completeaza zilnic de catre personalul operatorului economic care isi desfasoara activitatea in unitatea de vanzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, la inceputul programului de lucru, fara stersaturi sau modificari si fara a lasa spatii neutilizate.
  • Operatorul economic raspunde de integritatea registrului de bani personali si completarea zilnica a acestuia de catre personalul care desfasoara activitate in unitatea de vanzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor.
  • Operatorul economic notifica organului fiscal competent de administrare constituirea registrului de bani personali, precizand data deschiderii acestuia si numarul de pagini, conform numerotarii acestora, in termen de 5 zile lucratoare de la data publicarii ordinului 513/2015 (a fost publicat pe 30 aprilie).
  • Organul fiscal inregistreaza intr-o evidenta proprie, tinuta la nivelul fiecarui contribuabil, registrele de bani personali notificate ca fiind constituite.
  • Registrul de bani personali se pastreaza la unitatea de vanzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, in vederea prezentarii acestuia organelor de control.
  • Un operator economic poate utiliza un singur registru de bani personali pentru fiecare unitate de vanzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor.